Efectul Thunberg
Zeci de mii de tineri au demostrat, vinerea trecută, pentru protejarea mediului. E o mișcare de protest tot mai viguroasă care tinde să se globalizeze. Acest nou activism de mediu e inspirat de Greta Thunberg, o adolescentă suedeză care, încă din toamna anului trecut, boicotează sistematic orele de curs în fiecare zi de vineri: e skolstrejk, adică grevă școlară. Tînăra se duce în fața Parlamentului din Stockholm și împarte foi volante despre efectele încălzirii globale, despre nevoia conștientizării și despre urgența unei acțiuni politice hotărîte și concertate pentru a opri acest fenomen. Protestul ei nu e neapărat virulent. Și nici nu îmbracă haine radicale. Dar e asumat, autentic: cu mintea ei de copil, Greta nu înțelege cum de e posibil ca adulții care fac politică la vîrf să știe cît de dăunătoare sînt gazele cu efect de seră și totuși să nu facă nimic pentru a limita emisia lor în atmosferă. Și exact această mirare o și împărtășește cu trecătorii, cu colegii de școală, cu oricine vrea s-o asculte. Argumentele ei sînt dezarmante tocmai pentru că sînt naive și de bun-simț. Soluții concrete nu are – și nici nu e treaba ei să le furnizeze. Dar discursul ei i-ar putea inspira pe cei care au, într-adevăr, putere de decizie. A fost invitată chiar și la summit-ul COP24 de la Katowice.
În mod ciudat, tocmai în Suedia, mișcarea a pornit destul de lent. E, cumva, firesc. Suedia trece drept una dintre țările cele mai preocupate de chestiunea mediului. Industrii „murdare“ nu prea există. Iar economia se bazează în mare măsură pe energii „verzi“. Ecologia nu e un subiect marginal și cu atît mai puțin un slogan. Ca să nu mai vorbim de faptul că acolo, în nordul Europei, încălzirea climei nu e resimțită ca o amenințare imediată. Dar Greta știe bine că schimbările climatice sînt globale, că originea lor e irelevantă și că efectele sînt universale. Nu există campioni în lupta împotriva încălzirii globale…
Pentru lumea politică din Suedia, Greta a devenit un model, un soi de emblemă națională. Chiar dacă tînăra activistă îi critică deopotrivă pe oamenii politici străini și suedezi. Rezonanța mondială a protestului pe care l-a inițiat a transformat-o în figura emblematică a mișcărilor ecologiste. Ea acoperă un decalaj important în această luptă globală. E vorba despre clivajul între decizia politică și cercetarea științifică a climei.
Protestul Gretei Thunberg a mobilizat mii de elevi din Europa. Așa s-a născut mișcarea Fridays for future, „Vinerea pentru viitor“. Demonstrațiile sînt relativ izolate și nu foarte numeroase, dar se petrec deja cu regularitate, iar mișcarea capătă contur prin multiplicarea „focarelor“ de grevă școlară. Peste o sută de grupuri locale susțin această mișcare în Germania, țara în care aceste proteste au devenit un adevărat fenomen. Principala revendicare: Germania să-și atingă țintele climatice la care s-a angajat prin tratate și să abandoneze definitiv energia bazată pe cărbune. Profesorii și autoritățile iau în serios această mișcare și și-au asumat logica Gretei: nu e vorba de chiul, de absențe nemotivate. E o grevă școlară. Deci o activitate școlară. Unele școli au introdus cursuri de ecologie. În altele, profesorii au propus dezbateri despre schimbările climatice.
În Elveția, tinerii cer o reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră pînă în 2030. Țara ar trebui să proclame „stare națională de urgență în ceea ce privește clima“ și să recunoască în actuala „catastrofa climatică“ o „criză care trebuie depășită urgent“. Nici nu mai contează dacă cerințele elevilor sînt realiste sau nu. Ei înșiși sînt conștienți că au propus un program maximal. În comparație cu alte țări, cota Elveției în emisiile globale de gaze cu efect de seră este mică. Și e în continuă scădere, de peste un deceniu, tocmai datorită unor politici de mediu coerente.
În Franța, elevii se mobilizează deja de peste o lună. Vinerea trecută au avut loc proteste la Paris, la Lille, la Marsilia și la Lyon. Protestele de pînă acum au produs măcar o mică schimbare. Nu în politicile de mediu, ci în educație. Ministrul Învățămîntului, Jean-Michel Blanquer, a dispus ca școlile să organizeze cursuri și dezbateri pe temea mediului. E un început.
În imagine: Greta Thunberg, wikimedia commons