E panică, man!

9 mai 2018   PE CE LUME TRĂIM

Președintele a solicitat pentru a doua oară demisia premierului Viorica Dăncilă. De această dată, dl Iohannis a argumentat cu o serie de date privind sănătatea economiei și capacitatea actualei coaliții de a administra finanțele publice la un nivel decent. Din poza prezentată de Klaus Iohannis nu reiese neapărat reaua-voință, ci incompetența. Sigur că la o analiză mai extinsă pot fi identificate diverse căi de transfer al resurselor publice către clienții coaliției PSD-ALDE, dar președintele preferă să constate doar partea ușor de dovedit folosind chiar cifrele oferite de guvern.

Conflictul deschis legat de persoana doamnei Dăncilă obligă cumva PSD să se solidarizeze în jurul premierului. Atît de ferm e președintele în solicitările sale, încît foarte probabil zidul de apărare s-ar fi constituit natural și în jurul unei tufe de mărăcini. Nu e clar dacă șeful statului are și pasul doi pregătit. Un șir de cereri neurmate de vreo acțiune semnificativă l-ar împinge în irelevanță exact în anul în care trebuie să fie cu gîndul la următorul mandat. Chiar și dacă nu va mai candida, rolul său rămîne esențial în stabilirea succesorului.

E cert, pe de altă parte, că, măcar pentru o vreme, aceste atacuri provoacă disconfort în tabăra PSD. Izolat internațional, dl Dragnea obișnuiește să se folosească de interpuși pentru a-și atinge scopurile – așa a ajuns dna Dăncilă în Israel, de exemplu. Însă atunci cînd indignării de pe Facebook i se adaugă și vocea șefului statului, acești interpuși devin din ce în ce mai puțin frecventabili sau de-a dreptul ridicoli în ochii partenerilor străini. Așa se explică de ce, la puțină vreme după intervenția președintelui, Liviu Dragnea a răspuns cu una dintre puținele sale intervenții dure la adresa lui Klaus Iohannis. Vorbește președintele PSD despre un posibil „atac la siguranța națională“ în subtextul declarațiilor șefului statului. Lăsînd la o parte morga gravă cu care se rostesc astfel de prețiozități, avem de-a face cu încă o sugestie deloc subtilă că s-ar putea trece la suspendarea președintelui. Ultima oară cînd președintele a primit o astfel de amenințare în public s-a repliat rapid și a răspuns pozitiv dorințelor PSD. Spațiul în care se poate opera o suspendare devine însă din ce în ce mai limitat, iar Klaus Iohannis – tot mai liber să spună orice dorește fără să se teamă prea mult pentru viitorul său.

Altfel, din răspunsul lui Liviu Dragnea am reținut această parte involuntar amuzantă sau de o cruzime cinică la adresa Vioricăi Dăncilă: „Atîta timp cît programul generează creștere economică, doamna premier nu are de ce să își dea demisia, nu putem schimba premierii de cîte ori este supărat Iohannis pentru că nu este docilă în relația cu el.“

În planul realității paralele, PSD continuă să agite steagul inutilului referendum pentru modificare Constituției. A confiscat ipocrit tema și acum nu știe cum să o gestioneze. Lăsînd la o parte exemplele personale ale liderilor coaliției de guvernămînt – adevărate modele de loialitate casnică –, susținătorii referendumului așteaptă o decizie a Curții Europene de Justiție privind recunoașterea unei căsătorii între persoane de același sex în care unul dintre parteneri e român. E foarte posibil ca statul român să fie obligat să le recunoască drepturile acestor oameni. O posibilă soluție, recunoscută de nevoie de PSD, este adoptarea unei legi a parteneriatului civil care să recunoască de facto drepturile tuturor cuplurilor necăsătorite. Organizațiile LGBT s-au grăbit să refuze țîfnos orice discuție pe această temă, susținînd că nu vor să facă nici o tranzacție. Proiectul de lege privind parteneriatul este elaborat de CNCD în colaborare cu unele dintre aceste organizații și oferă aceleași drepturi similare cuplurilor căsătorite, cu excepția notabilă a posibilității de a adopta copii.

Cred că această ofertă a PSD este de fapt un uriaș pas înainte, iar refuzul discuțiilor arată limitele acestor organizații de nișă. Și spun asta pentru că beneficiarii proiectului respectiv ar fi cu precădere cuplurile heterosexuale. E vorba de statistică banală. Practic, cuplurilor de orice orientare care trăiesc în concubinaj li se refuză legiferarea unor drepturi pe care azi nu le au pentru simplul motiv că nu se pot legifera și mai multe drepturi. Altfel spus, organizațiile LGBT din România își refuză propriul succes (PSD a fost pus la zid și e obligat să negocieze) preferînd să aștepte. Cred că e o strategie nefericită care va duce la despărțirea unor falii liberale din societatea civilă.

Altfel, România se pregătește de un miting mare. Nu acela anunțat de dl Dragnea în favoarea familiei tradiționale, ci acela al societății civile împotriva Guvernului Dăncilă. Relevante la această adunare de sfîrșit de sezon nu vor fi cifrele (probabil niște zeci de mii), ci coerența mesajelor. Mitingurile antiguvernamentale care au condimentat week-end-urile lui 2017 au scăzut în amploare nu neapărat din cauza lipsei unei concluzii, cît mai degrabă pe motiv de lipsă de claritate. Am asistat la cele mai multe dintre ele și pot spune că nu întotdeauna era evident de ce au loc. Sigur, dacă nu luăm în calcul o nemulțumire generică față de starea de fapt. Însă ea va fi prezentă indiferent de culoarea guvernului.

Acum, grație lui Klaus Iohannis, ținta este doamna Dăncilă, iar PSD știe bine că nu mai e așa de solid după nenumărate gafe și, din reacțiile sale, vom putea estima probabil cît de mare este panica augmentată și de sondaje care nu sînt încă publice.

Pentru că, parafrazînd o reclamă, la PSD „e panică, man“. Am intrat în linie dreaptă pentru alegeri. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Mai multe