Doi la dreapta, unul la stînga

Păi, nu puteam să las clasamentul făcut de Politico printre oamenii care influențează Europa doar într-un articol. Îmi mai trebuie unul! Azi povestim despre trei oameni: un primar și doi lideri de partid. Două doamne și un domn. Doi sînt de dreapta, unul mai la stîn­ga. Doi sînt mai cunoscuți în România, una mai degrabă nu.

Persoana pe care colegii de la redacția din Bruxelles o plasează pe cea mai înaltă treaptă a podiumului influenței politice în Europa în 2016 este un european care, împotriva voinței sale, va fi nevoit să părăsească Uniunea Europeană. Tatăl lui a fost șofer de autobuz o viață-ntreagă. Era născut în Pakistan și s-a mutat la Londra în căutarea unei vieți mai bune. Asta a găsit fiul lui, care, după o carieră politică interesantă în Partidul Laburist, după ce a fost și ministru al Transporturilor, a devenit primarul Londrei și pare a fi singura speranță a partidului de stînga din Insulă, dacă începem și noi să îl ignorăm pe Jeremy Corbin, după cum îl ignoră și propriul electorat. Se numește Sadiq Khan. Încercați să îi țineți minte numele. Veți mai auzi de el. Este o stea politică în plină ascensiune. Domnul Khan are toate ingredientele necesare. Cînd intră într-o încăpere, atrage privirile. Într-o lume de vedete tip Boris Johnson și Nigel Farage, Sadiq Khan face față cu brio. Camera de televiziune îl iubește. Are un discurs de forță, deși nu utilizează cu­vinte gi­gant. Este musulman practicant și nu se sfiește să afișeze detaliul personal respectiv. Așadar, pentru că este un musulman care a devenit primar al Londrei, pentru că are talent politic și viziune, pentru că este un excelent comunicator al unor valori fundamentale, pentru că este englez european și pentru că reprezintă cam singura speranță a unui partid britanic important pentru UE, domnul Khan este numit cel mai influent individ al anului în Europa.

Doamna de pe locul doi e nemțoaică. Prenumele său nu este Angela, ci ­Frauke. A încercat să își croiască o carieră în chimie, nu în fizică. Singura asemănare: amîndouă au vrut să reușească în științe exacte și au ajuns în politica de nivel mare. Frauke este din Germania de Vest, nu de Est. Are patru copii, spre deosebire de Angela Merkel, care nu are vreunul. În timp ce Angela învăța rusește și se înscria în clubul pionierilor, Frauke își declara deschis antipatia fata de RDG (așa sună declarațiile sale de azi, oricum). Ambele vor fi concurenți activi și importanți în apropiatele alegeri din Germania. ­Frauke Petry a intrat în politică acum vreo trei ani, după ce afacerea cu chimicale pe care o pornise împreună cu mama ei a dat faliment. A preluat ideea și electoratul de la PEGIDA din Dresda. Primele mesaje erau de o simplitate dezarmantă: islamul nu se potrivește Germaniei, nu este datoria Vestului să preia milioane de refugiați atît de diferiți, cu riscul de a-și altera cultura locală. În plus, a venit cu o idee total opusă celei a doamnei Merkel: soluția declinului demografic al Germaniei nu poate sta în importul de refugiați, ci mai degrabă în creșterea natalității locale. Prin urmare, nu are nici o părere în privința uniunii civile a doi homosexuali deoarece îi consideră a nu fi în stare să își aducă vreo contribuție la rata natalității.

Imediat după aceea în top apare domnul Jaroslaw Kaczynski. Trage toate sforile în Polonia, deși este, teoretic, un simplu deputat. Este una dintre stelele noii drepte eurosceptice și etnocentrice a Uniunii, alături de Viktor Orbán. Pentru a vă lămuri rapid cam care îi este mesajul, este suficient să ascultați oricare dintre mesajele domnului Traian Băsescu. Cam pe-acolo și Orbán, și Kaczynski. Este un burlac de 67 de ani care nu știe nici o limbă străină, nu are un computer personal și a deschis primul său cont bancar acum trei ani. Atît.

Ei trei, împreună cu fondatorul lui RyanAir, sînt cei pe care Politico îi consideră oamenii care au cea mai mare influență asupra Europei anului 2016. În linii mari, sînt de acord cu decizia uneia dintre cele mai influente (și antipatice) redacții din Europa. La cum arată Uniunea acum, la ce v-ați fi așteptat?