Doi cehi
Dacă se consideră că problemele aduse în actualitate de criza economică trebuie rezolvate solidar cu riscul de a neglija poziţiile care indică liniile de separare în chestiunile de apărare, atunci preşedintele Franţei şi al Uniunii Europene are dreptate. Pe 14 noiembrie, după întîlnirea la nivel înalt Europa-Rusia de la Nisa, Nicolas Sarkozy le-a cerut Statelor Unite să înceteze desfăşurarea scutului anti-rachetă în Europa. Este vorba despre proiectul NATO de amplasare a unui radar în Republica Cehă şi a zece rachete de intercepţie în Polonia. Militarii americani susţin că în felul acesta se fortifică bariera care ar putea face faţă unui atac al Iranului. Sarkozy a reluat îndemnul, în termeni mai puţin categorici, la Washington, la G20, întîlnirea celor mai bogate ţări. Rusia se opune ferm acestui plan şi preşedintele Medvedev a anunţat că Rusia va răspunde prin plasarea unor rachete în enclava Kaliningrad. Intervenţia lui Sarkozy a dat naştere unei reacţii destul de violente din partea lui Vaclav Havel, fostul preşedinte al Republicii Cehe: "Mi-a adus aminte de Daladier, şeful Guvernului francez, semnatar, în 1938, al acordurilor de la München". Sînt acordurile prin care a fost încurajată politica expansionistă a Germaniei naziste. Dar tot mai multe ţări europene discută pe un ton concesiv despre relaţiile cu Rusia. La o recentă conferinţă de la Viena a Forumului internaţional social, forum cu experţi cunoscuţi şi politicieni, alt ceh, Milos Zeman, fost prim-ministru, a spus: "Moscova joacă un rol tot mai mare în lumea multipolară. Rusia e o jumătate din Europa şi Uniunea Europeană e prea slabă ca să fie un partener egal al Statelor Unite. De aceea, mai devreme sau mai tîrziu, va trebui să se ocupe de integrarea Rusiei în structurile ei. Ştiu că la Moscova există adversari ai integrării. Atunci, Uniunea Europeană să intre în Federaţia Rusă". Această ultimă propoziţie a devenit titlul unui articol din ziarul Izvestia, 21 noiembrie 2008. (M. B.)