Doar în țările sărace

22 iulie 2021   PE CE LUME TRĂIM

„Nu te-ai fi așteptat să piară atît de mulți oameni în inundații”, spune, citată de Politico Europe, Hannah Cloke, profesoară la Universitatea din Reading. „E un eșec monumental al sistemului.” În calitatea ei de fondatoare și consilier pentru rețeaua publică europeană de avertisment timpuriu în privința inundațiilor, doamna Cloke are de partea ei toată îndreptățirea să fie șocată. Mecanismul pe care l-a fondat și-a făcut datoria, a anunțat la timp autoritățile din statele europene că vine potopul. Nu e clar dacă atenționarea a fost ignorată sau, pur și simplu, viteza de reacție este încă mult prea scăzută pentru nevoile curente. Cert este că în Germania și în Belgia încă se mai căutau acum cîteva zile persoane dispărute și temerea că numărul mare de victime – 180 de morți – nu este final răzbătea din mai toate declarațiile politice și relatările de presă.

„Nu credeam că e posibil așa ceva aici. Asta se întîmplă în țările sărace”, spune, la rîndul ei, o doamnă sinistrată, într-o intervenție la Deutsche Welle. Pe Twitter, afirmația asta s-a transformat într-o memă distribuită intens și sardonic de oameni din… „țările sărace”.

Pus în fața acuzațiilor, serviciul federal german de meteorologie a explicat că și-a făcut datoria. Avertismentul a fost dat mai departe autorităților locale din zonele de risc. Acestea ar fi trebuit să ordone imediat evacuarea populației. La Liège, în Belgia, au făcut-o. Însă asta e mai degrabă o excepție. Marea majoritate a primarilor din localitățile afectate au preferat să își încerce norocul și acum descoperă șocați că au avut ghinion.

Ca în orice astfel de dezastru, există și efecte politice. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel,  a vizitat zonele afectate de inundații. A calificat peisajul drept „suprarealist” și și-a exprimat sobră compasiunea pentru victime. „Limba germană nu are cuvinte suficient de potrivite pentru a descrie acest dezastru”, a spus doamna Merkel. Atitudinea cancelarului vine în contradicție flagrantă cu cea a omului așezat de CDU în blockstart pentru preluarea postului de șef al Guvernului după alegerile din toamnă. Armin Laschet fusese surprins într-un video amuzîndu-se împreună cu cîțiva colegi  în timp ce președintele țării, Frank-Walter Steinmeier, comenta sumbru dezastrul. Merită amintit aici că, în afară de poziția de candidat și lider al CDU, Laschet este și ministru-președinte al landului Renania de Nord – Westfalia, unul dintre cele mai grav lovite de inundații. Un bilanț provizoriu arăta că numai în landul respectiv au pierit 43 de oameni.

Problema pentru domnul Laschet este că aparenta sa lipsă de empatie vine în totală contradicție cu imaginea pe care încercase să și-o construiască, inclusiv în perspectiva alegerilor din 26 septembrie – aceea a unui politician capabil să înțeleagă necazurile și nevoile oamenilor. Liderul CDU a înțeles repede ce efect ar putea avea atitudinea sa și și-a cerut scuze într-un mesaj postat pe Twitter.

Principala contracandidată a lui Armin Laschet este Annalena Baerbock, lidera Verzilor, partidul ecologist care s-a ridicat în ultimii ani pe un val de conștientizare a problemelor de mediu cu care se confruntă nu numai Germania, ci și întreaga lume. Înainte de inundațiile de săptămîna trecută, doamna Baerbock era plasată în sondaje în urma candidatului CDU, deși la un moment dat părea să îi amenințe serios locul. O sumă de scandaluri legate de afirmațiile făcute în CV și o acuzație de plagiat îi afectasera însă șansele. Acum, după gafa lui Laschet, sînt observatori care estimează că Verzii ar putea redeveni o amenințare. Mai ales că, fără ezitare, experți și politicieni împreună pun dezastrul de săptămîna trecută pe seama schimbărilor climatice. 

În paralel cu relatările post-potop din vestul continentului, Comisia Europeană lansa încă un pachet de propuneri pentru atingerea așa-numitei neutralități climatice. Mai ambițios decît orice inițiativă anterioară, pachetul propune reducerea cu pînă la 55% pînă în 2030 a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Multe dintre propunerile Comisiei au întîmpinat deja rezistență din partea mediului de business și a unor ONG-uri cu preocupări sociale. Și asta pe bună dreptate, pentru că, deopotrivă, companiile și categoriile de defavorizați ai Europei descoperă că lupta pentru mediu e scumpă și nu toată lumea și-o permite.

Însă pentru populația din Schuld – un sat german distrus total de inundații – sau pentru moții din Apuseni, și ei loviți grav de același fenomen zilele astea, un asemenea cost este depășit deja. Case, vieți și averi s-au dus deja pe apa Sîmbetei. Și, în lipsa unei corecții, se vor pierde și mai multe. 

Stupefacția nemțoaicei care se mira că așa ceva se întîmplă doar în țările sărace e semnificativă. De la un subiect științific care preocupa pînă în urmă cu 15 ani doar oamenii de știință și vreo cîțiva hipsteri vegani, schimbările climatice au ajuns, cum le place politicienilor să spună, „la firul ierbii”. Raportarea la acest subiect va crea sau va distruge cariere politice. 

Apocalipsa n-a venit încă, dar e clar că vestitorii ei au cam avut dreptate. În Apuseni, în Germania sau la Polul Nord se fac repetiții intense.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

Mai multe