Dicţionare aduse la zi

De cîteva luni, de cînd pandemia a schimbat rutina vieții cotidiene și a adus în circulație cuvinte, expresii și sensuri noi, mai mulți lingviști – de la noi, ca și din alte părți ale lumii – au semnalat inovațiile și au atras atenția asupra rapidității cu care acestea se răspîndesc. E în același timp ocazia să observăm și rapida adaptare a instrumentelor lexicografice moderne. Marile dicționare din culturile cu tradiție au, în epoca noastră, bunul obicei de a-și actualiza permanent conținutul, introducînd în lista lor de cuvinte împrumuturi sau creații lexicale noi. O vreme, această actualizare privea doar edițiile „pe hîrtie”; astăzi, este mai ales o caracteristică a versiunilor online. Dublarea versiunii clasice a marilor dicționare prin ediții online creează un fel de anticameră foarte utilă: cuvintele noi sînt admise mai întîi în versiunea electronică și abia apoi, dacă se verifică rezistența lor, confirmîndu-se faptul că nu au reprezentat doar o modă trecătoare, sînt introduse în versiunea clasică. Şi la noi există ideea de a accepta în dicționar noutățile lexicale (după o perioadă de verificare), dar ritmul lent de elaborare și publicare a noilor ediții și absența unor site-uri proprii dicționarelor, care să fie gestionate și îmbogățite permanent de echipa lor de autori, face ca procesul să se întindă pe mai multe decenii.

Acceptarea noutăților de către dicționare a devenit pentru edituri o strategie de publicitate, prin intermediul știrilor de presă. Nimeni nu-și poate imagina că aceeași persoană și-ar cumpăra în fiecare an o nouă ediție a dicționarului preferat, de dragul noilor cuvinte, dar inșii care nu au cumpărat pînă acum dicționare sau posesorii unor ediții foarte vechi pot fi influențați de știrile despre aducerea acestora la zi.

Încă din luna mai, redactorii dicționarului francez Le Petit Robert lansau ediția 2021, anunțînd intrarea (deocamdată în versiunea electronică) a unor termeni ca déconfinement („ieșirea din izolarea la domiciliu”) şi télétravailler („a munci de acasă”). Substantivul covid a fost înregistrat cu oscilațiile de încadrare gramaticală pe care le are în franceză, unde circulă ca substantiv masculin (sub presiunea formei) sau ca feminin (prin analogie cu fr. maladie). Vocabularul crizei sanitare a adăugat în dicționar și numeroase expresii și sensuri noi, între care geste barrière, mesure barrière (gest-barieră, măsură-barieră, „gest sau măsură de precauție, în scopul de a opri răspîndirea unei boli”). În ciuda tradiționalelor încercări oficiale de a limita influența engleză asupra limbii franceze, dicționarul continuă să valideze opțiunile clare ale uzului în materie de împrumuturi. Astfel, anglicismului cluster, care exista deja în dicționar cu utilizări din didactică și din domeniul muzical, i s-a adăugat acum și sensul „focar epidemic”.

Tot din primăvară, Oxford English Dictionary anunța noutățile epidemice incluse în inventarul său de cuvinte, expresii și sensuri. Pe site-ul dicționarului sînt articole foarte interesante care descriu nu numai noutățile, ci și modul lor de selectare: pe baza unui corpus consistent de articole de presă, îmbogățit lunar, prin monitorizarea frecvenței cuvintelor în acest corpus și ținînd cont și de căutările online ale unor cuvinte de către utilizatori. În urma acestor măsurători obiective au fost înregistrați numeroși termeni, printre care și covidiot („persoană care îi deranjează pe ceilalți refuzînd să respecte regulile de distanțare socială destinate să prevină răspîndirea bolii COVID-19”). Aducerile la zi sînt vizibile în instrumentul online Oxford Advanced Learner’s Dictionary.

În luna octombrie, presa din Italia anunța noi intrări în dicționarul Zingarelli: distanziamento sociale („distanțare socială”), paziente zero („pacient zero”), DAD = Didattica A Distanza („didactică la distanță”) etc. Redactorii dicționarului au precizat că termenul coronavirus exista deja în vechile ediții. Între sensurile noi, este interesant cel atribuit verbului tamponare („a tampona”) – „a testa cu ajutorul tampoanelor”, datorat faptului că, în Italia, testul PCR a căpătat în limbajul comun și în cel al presei, pornind de la metoda de recoltare a probelor biologice, denumirea metonimică tampone („tampon”). Dicționarul Devoto-Oli a inclus, cum rezultă tot din relatările presei, cuvinte ca lockdown, distanziamento sociale, spillover („extindere a bolii la altă specie”), droplet („picătură mică”), autoquarantena („autocarantină”), quarantenare („a carantina”), tamponare, biocontenimento („bioizolare”) etc. (it.euronews.com).

Se va putea face în curînd o comparație interesantă a modului în care noțiunile actualității imediate își internaționalizează denumirile sau ajung să se diferențieze, deopotrivă prin dinamica aleatorie a uzului și prin sensibilitatea față de schimbare a redactorilor de dicționare.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).