Dictatura din telefon
Primul miting din campania pentru prezidențialele americane din toamnă desfășurat în această vară trebuia să fie un succes. Diverși membri ai staff-ului actualului președinte anunțau că masiva sală din Tulsa, Oklahoma, nu face față numărului mult prea mare al celor care și-au anunțat participarea. Brad Parscale, la acea dată încă șef al campaniei pentru realegerea lui Donald Trump, estima numărul doritorilor la aproximativ un milion. Ca să mulțumească pe toată lumea, organizatorii au amplasat difuzoare și ecrane uriașe în fața sălii. Ar fi trebui să fie un start fulminant al cursei pentru încă patru ani de mandat.
N-a fost.
Pompierii din Tulsa au estimat prezența la aproximativ 6.000 de oameni. Sala avea 19.000 de locuri. Nici urmă de milionul așteptat. La monitoarele din afara complexului nu s-au uitat nici oamenii de ordine.
Cîteva ore mai tîrziu, toate canalele de televiziune difuzau imagini cu președintele american coborînd din elicopterul care îl adusese la Casa Albă post-eveniment. Figura tristă, cravata desfăcută, umerii căzuți și o jumătate de gest de salut către ziariștii veniți să îl întîmpine au oferit lumii, pentru două secunde, imaginea unui Trump înfrînt.
Înfrînt de cine? Publicațiile americane au pus eșecul mitingului pe seama fricii de virus. La miting nu a venit nici măcar guvernatorul republican din Oklahoma. O explicație plauzibilă, dar nici pe departe singura. A doua, mult mai spectaculoasă și amuzantă, este că președintele celui mai puternic stat al lumii a fost ținta unei farse plănuite de adolescenți pe TikTok.
Tineri americani și nu numai s-au organizat cu ajutorul respectivei aplicații pentru a solicita bilete la miting (participarea e gratuită la aceste evenimente, însă biletele sînt necesare pentru o estimare a numărului de oameni, astfel încît resursele pentru desfășurarea fără incidente să poată fi alocate corect). Astfel au apărut sute de mii de cereri de bilete ai căror autori nu aveau nici un gînd să meargă la Tulsa pentru a-l asculta pe președinte.
Generația care nu dă doi bani pe politică a reușit cumva, grație TikTok, să compromită începutul primei etape din efortul pentru realegerea președintelui. Evenimentul ar fi fost poate uitat dacă, o lună mai tîrziu, președintele nu ar fi anunțat că TikTok va fi interzis în Statele Unite cîtă vreme rămîne în proprietatea unei companii chinezești. Argumentul lui Trump nu este irațional și privește securitatea datelor personale pe care aplicația le strînge și care, teoretic, pot fi puse oricînd la dispoziția guvernului chinez. Companiile din China sînt obligate de lege să pună la dispoziția guvernului orice date le sînt cerute.
Ordinul prezidențial stabilește luna septembrie ca limită pînă la care ByteDance (proprietarul TikTok) să vîndă aplicația cuiva din afara Chinei. În cursă s-a înscris deja Microsoft. Și Twitter, frenemy-ul președintelui, pare să fie interesat, însă există dubii majore că are puterea financiară necesară unei astfel de achiziții. Ar fi, în acest caz, o situație de tip peștele cel mic care îl mănîncă pe cel mare. Numărul de utilizatori, veniturile și rata de adopție în rîndul tinerilor sînt net favorabile TikTok.
Anunțul președintelui a fost pus de diverși analiști în legătură cu incidentul din Tulsa. Ipoteza e atractivă, însă nici un miting ratat nu ar fi fost suficient pentru o decizie atît de radicală. Mult mai plauzibilă e ipoteza că relația pasiv-agresivă dintre Beijing și Washington a ajuns la faza sancțiunilor creative. Și, în același timp, într-o zonă care riscă să tragă America și restul lumii libere în faza în care să își nege propriile valori.
Decizia președintelui pune sub semnul întrebării mai multe lucruri care pînă acum nu creaseră nici un semn de întrebare:
● Dacă președintele poate interzice o aplicație, indiferent de motive, nu va putea face la fel și cu altele? Și nu e vorba doar de acest președinte, ci de orice președinte;
● Cum rămîne cu libertatea de exprimare?
● Ce semnal transmite o astfel de decizie creatorilor de start-up-uri și investitorilor?
● Mai e Internetul egal pentru toți? Mult temuta feudalizare a Internetului e acum validată chiar de statul unde acest mediu a luat ființă și s-a dezvoltat pînă la nivelul pe care îl vedem astăzi;
● Gestul de a forța achiziția unei companii străine de către o companie americană arată mai mult a act de piraterie. Ce consecințe va avea acest gest pe alte piețe? Cîte guverne se vor simți încurajate să procedeze la fel?
Psihodrama din jurul acestei aplicații chinezești folosite îndeobște de tineri care dansează, mimează intepretarea unor piese cunoscute și se țin de farse va ajunge la final în această toamnă.
Însă nu e doar TikTok. Companiile chinezești ocupă de ani de zile spații tot mai largi în zona de tehnologie și entertainment (muzică, jocuri de calculator, studiouri de film).
O dictatură care intră în telefoanele, casele și conștiințele a sute de milioane de oameni trebuie să primească o replică. Pînă acum, Trump, indiferent de motivele sale personale, e singurul care a furnizat un răspuns. Adevărat, unul problematic și care pare copiat din caietul de teme al lui Xi Jinping. Însă nimeni altcineva nu a oferit o alternativă. Veșnicele avertismente privind expansiunea Chinei sînt doar artificii retorice care tind să devină obositoare dacă nu sînt urmate și de acțiuni concrete.
Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.