Dezinformare, incendii și drumuri rasiste

25 august 2021   PE CE LUME TRĂIM

 În tentativa de a fi un pic mai transparent, Facebook a decis să publice trimestrial un raport privind cele mai populare postări. Managementul companiei a descoperit stînjenit că, în primele trei luni ale lui 2021, cel mai vizionat link din rețea era către o știre care alimenta temerile antivacciniștilor. Raportul a fost ținut secret pînă zilele trecute, cînd The New York Times a aflat de el și a început să pună întrebări. Ziarul susține că Facebook s-a temut că „va arăta rău”. Compania nu a negat existența documentului, ba chiar l-a făcut public, explicînd însă că întîrzierea a venit ca urmare a unor verificări ale metodologiei de cercetare. Între timp se publicase și un al doilea raport, al cărui conținut, mai puțin controversat, dovedea că oamenii se uită mai ales la chestiuni frivole atunci cînd deschid Facebook. 

 Într-un articol de pe BBC am întîlnit sintagma „drum rasist”. E vorba despre autostrăzi care trec prin mijlocul orașelor și al căror efect nedorit este că distrug comunitățile care trăiesc în apropierea lor. Și, în general, este vorba despre comunități mai puțin bogate și ai căror membri aparțin minorităților. Sînt studii care arată că viața în apropierea unei autostrăzi americane mărește semnificativ riscul unor boli de inimă sau respiratorii. De asemenea, oamenii care locuiesc lîngă autostrăzi reușesc mai greu să iasă din sărăcie. Recent, administrația americană a aprobat un uriaș plan de investiții în infrastructură între ale cărei intenții se află și eliminarea acestor construcții și înlocuirea lor cu drumuri care să permită comunicarea între comunitățile astăzi despărțite. Planul este privit cu oarecare scepticism de oamenii cărora li se promite o viață mai bună. Însă, pentru că banii care vin de la guvernul federal trec prin conturile autorităților locale, e bine primit de politicienii care speră să profite de pe urma unui eventual succes. 

 Bill de Blasio, primarul New York-ului, a anunțat că angajații din sistemul de educație al orașului sînt obligați să se vaccineze. Pînă pe 27 septembrie, ei trebuie să aibă cel puțin o doză de vaccin făcută. E vorba de 148.000 de oameni, iar decizia face parte dintr-un efort de a evita cu totul școala online sau în sistem hibrid. O decizie asemănătoare a luat și Pentagonul. 1.400.000 de soldați americani aflați la dispoziția sa vor trebui să se vaccineze. Aceste anunțuri – și nu sînt singurele – dau semnalul că autoritățile încep să obosească în efortul de a convinge oamenii că vaccinarea e spre binele lor și, în același timp, că eventualele restricții ce ar putea urma vor avea un cost insuportabil. Cu dileme asemănătoare se confruntă și companiile. Amazon, spre exemplu, a organizat o loterie foarte generoasă, cu premii de pînă la 500.000 de dolari, pentru lucrătorii care se vaccinează. În cazul companiilor, situația e mai complicată pentru că multe dintre ele, deși sprijină fără rezerve eforturile de vaccinare, se tem că vor pierde angajații căzuți în patima conspirativitei care înconjoară acest subiect. 

● Grecia se pregătește să dea nume valurilor de căldură care lovesc țara tot mai des în ultimii ani. Numai în această vară, două astfel de fenomene meteo extreme au provocat incendii fără precedent atît în Grecia continentală, cît și în insule. Kostas Lagouvardos, director de cercetare la Observatorul Național din Atena, a explicat că „spre deosebire de alte evenimente meteorologice, valurile de căldură nu pot fi văzute. De aceea oamenii au tendința să nu le acorde importanță. Dacă le dăm nume, sperăm că această situație se va schimba și astfel de evenimente vor fi tratate așa cum se cuvine. Valurile de căldură sînt ucigași tăcuți. Nu fac zgomot, nu se văd, dar fac multe victime și provoacă pagube imense”.

Atena este orașul european care suferă cel mai mult de pe urma căldurii, iar toate estimările de pînă acum avertizează că situația se va agrava. Lucrul acesta a avut și un efect politic direct. Confruntat cu critici dure legate de modul în care a administrat eforturile de limitare a pagubelor provocate de incendiile din această vară, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat crearea unui nou post ministerial dedicat managementului post-dezastru și alocarea a 500 de milioane de euro pentru ajutorarea celor afectați de incendii. 

● Deja uitate, deși s-au întîmplat în urmă cu doar cîteva săptămîni, inundațiile din vestul Europei, care au dus la moartea a cel puțin 220 de persoane, rămîn totuși o preocupare pentru oamenii de știință. Un raport publicat zilele trecute de World Weather Attribution arată cu degetul spre schimbările climatice provocate de activitatea umană ca sursă principală a catastrofei care a lovit mai ales Germania și Belgia. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, în prezent, riscul unor ploi torențiale a crescut de la 3 procente la 9. Precipitații de felul celor care au provocat inundațiile respective au loc o dată la 400 de ani. Asta nu înseamnă însă că vor trece sute de ani pînă cînd riscul va reveni. Din contra, spun autorii studiului, pe măsură ce planeta se încălzește, astfel de fenomene meteo extreme vor deveni din ce în ce mai probabile. Riscul, spune Maarten van Aalst, profesor la Universitate din Twente, crește de la an la an.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

Mai multe