Despre Poștă (și democrație) în America

Poșta ca element civilizator, Poșta ca factor de progres: Alexis de Tocqueville avea să remarce importanța acestei instituții pentru democrația americană. O instituție clădită și apoi modernizată de unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite, Benjamin Franklin. Înaine să fie președinte, Franklin a fost director al Poștelor...

Și nu, nu e vorba doar de o contribuție abstractă la democrație: în zilele noastre, odată cu răspîndirea votului prin corespondență, USPS a devenit un jucător important în procesul electoral, livrînd buletinele de vot de la alegători către secții și către centrele de numărare.

Însă toate acestea au un cost. Poșta e pe ducă peste tot în lume. În SUA e, deja de multă vreme, neviabilă. Companii locale, companii private mușcă bucățile cele mai profitabile de piață. USPS a acumulat, din 2006 și pînă acum, datorii de 160 de miliarde de dolari. Despre restructurare se vorbește deja de peste un deceniu, însă încercările de pînă acum au eșuat. S-au încercat tot felul de soluții. Desființarea oficiilor neprofitabile i-ar lăsa fără acces la servicii tocmai pe cetățenii cei mai pauperi și întregi comunități izolate. Reducerea programului de lucru nu ar face decît să avantajeze concurența. Mărirea tarifelor ar aduce doar o picătură de bani în plus în oceanul de datorii, dar ar presupune costuri irecuperabile pentru ziarele care depind de abonamente. Reduceri de personal s-au tot făcut – dar orice ai face, tot e nevoie de o armată de poștași pentru a deservi un continent. În logica economiei capitaliste americane, o companie falimentară nu are nici un sens. În logica democrației americane, ar trebui totuși să se găsească soluții pentru a asigura continuitatea. Fostul președinte Obama a încercat să explice: „Toată lumea depinde de USPS. Vîrstnicii, pentru a primi pensia, veteranii, pentru rețetele lor, întreprinderile mici care încearcă să-și țină ușile deschise... Toți aceștia nu pot fi daune colaterale pentru o administrație mai preocupată de suprimarea votului decît de suprimarea unui virus”.

Se poate ajunge la un compromis? Se poate salva Poșta americană?

Probabil. Dar nu cu Donald Trump. Adversar declarat al votului prin corespondență, președintele a luat în vizor Poșta americană. Potrivit unui sondaj, peste 70% din votanții înscriși preferă să voteze prin corespondență – mai ales de teama contaminării cu SARS-CoV-2. În aceste condiții, volumul expedițiilor poștale va crește. USPS a avertizat că nu poate garanta livrarea la timp a tuturor buletinelor de vot dacă nu va primi un ajutor de stat suplimentar în valoare de 25 de miliarde de dolari, convenit deja cu Congresul. Donald Trump refuză însă acordarea acestei plăți. Potrivit președintelui american, votul prin corespondență va conduce la o creștere a fraudei electorale și asta ar putea să-l coste alegerile.

Posibila fraudare a alegerilor e însă doar un pretext. De fapt, pe republicani îi îngrijorează consecințele unei extinderi a electoratului. Pentru că mai ales adversarii democrați ai președintelui Trump se vor bucura de accesul la vot prin corespondență. E vorba de populațiile defavorizate, de votanții tineri (care, de regulă, nu ar fi mers la vot) sau de cei vîrstnici (persoane vulnerabile care nu vor să se înghesuie în secții de votare). În multe state americane, guvernele locale au adoptat decizii cu privire la facilitarea votului prin corespondență. Pe coasta de Vest era oricum o practică răspîndită: în Oregon, Colorado, Utah etc., buletinele sînt trimise alegătorilor înscriși fără o solicitare prealabilă, urmînd ca votanții să le depună la secții sau să le trimită prin poștă, după cum poftesc. În alte 33 de state, votul prin corespondență este posibil cu un aviz prealabil. Președintele pare acum să se teamă tocmai de accesul democratic la vot al cetățenilor. Pe scurt, Donald Trump se teme de democrație.

Contracandidatul său Joe Biden îl acuză că vrea să saboteze alegerile pe care le știe deja pierdute. Numeroși politicieni îi cer președintelui să intervină pentru ca un număr cît mai mare de cetățeni să poată participa la alegeri. Poșta a devenit subiect politic. Poșta e cîmp de luptă. Pentru că democrația depinde (și) de poștă.