Despre Bruxelles, după Bruxelles

Nici nu se uscase bine sîngele de la aeroport și de la metrou, că au început să circule și opiniile. „Acest oribil act terorist arată că mecanismul Schengen care a dus la liberă circulație și la slăbirea controlului de frontieră reprezintă o amenințare pentru securitatea noastră“, declara purtătorul de cuvînt al UKIP și membru al Parlamentului European, Mike Hookem. Aproape simultan, Allison Pearson de la Telegraph ataca în forță: „Bruxelles, capitala de facto a Uniunii Europene, este și capitala jihadiștilor din Europa. Există încă britanici care îndrăznesc să afirme că sîntem mai în siguranță dacă rămînem în UE!“

Te așteptai la un pic de reținere, la oarecare decență, în ciuda bătăliei politice crîncene pe tema Brexitului. Nu a fost să fie. Dincoace de Canal, după declarația de compasiune din partea lui François Hollande, s-au rostit și întrebări dure. „Cum a putut o țară ca Belgia să eșueze atît de grav? Aștept de la guvernul Franței să ceară unele răspunsuri. Ar trebui să îi întrebăm pe belgieni cum de au lăsat să se întîmple așa ceva.“ E drept, Alain Marsaud, autorul interpelării, nu este membru al guvernului, dar este un fost magistrat specializat în cazuri de terorism și deputat de centru-dreapta. Este departe de a fi singurul care gîndește în termenii ăștia. În ciuda apelurilor la cooperare între statele membre, după atacurile de la Paris, mare lucru nu s-a reușit. În plus, criticile francezilor la adresa belgienilor pică pe un teren minat. De secole, chiar și în vremuri normale, belgianul este subiect de bancuri în Hexagon, cam cum se glumește la noi pe seama moldovenilor, oltenilor sau ardelenilor. Aerele de frate mai mare care le știe pe toate îi irită pe mulți belgieni. Culmea, atentatele de la Bruxelles au venit la doar cîteva zile după ce, în urma unei acțiuni comune, polițiștii ambelor țări reușiseră să-l aresteze pe ultimul terorist din grupul celor care au atacat Parisul. „Cînd e vorba despre acțiuni polițienești clasice, lucrăm împreună, ca la o investigație oarecare. Nu la fel se poate spune despre cooperarea dintre agențiile noastre de informații, deoarece ei au o cultură opusă. La ei e vorba despre protejarea surselor, nu despre schimb de informații“, declara Alain Bauer, criminalist francez.

De peste Ocean, privirile sînt extrem de atente. Suflul oricărui atentat în Europa ajunge imediat la analiștii americani. După ce constata că, după 11 septembrie, investițiile în tehnologia necesară protecției interne au fost mult mai mari în SUA decît în toate statele membre UE la un loc, Daniel Benjamin, fost coordonator pentru contraterorism în Departamentul de Stat, dă prilej de îngrijorări viitoare. „Minoritatea musulmană din SUA este, în cea mai mare parte, compusă din familii rezonabil de înstărite, cu un nivel al educației și veniturilor foarte apropiat de cel al mediei americane. Prin contrast, comunitățile musulmane din Europa au ajuns acolo prin anii ’50, pentru a munci în industria locală, distrusă de război. Se spera ca ei să se întoarcă la casele lor, numai că nu au făcut-o și au sărăcit din ce în ce mai mult, pe măsură ce industriile clasice au intrat în declin. Au venit săraci în Europa și au rămas tot săraci, cu acces limitat la educație de calitate, grupați în ghetouri, din ce în ce mai izolați.“

Adaug un ultim ingredient la salata de declarații și opinii de după atentatele de la Bruxelles. „Musulmanii din Europa ar trebui să nu mai ridice vocea atunci cînd vorbesc despre islam. Ar trebui, în schimb, să fie mai implicați în problemele mari ale societăților în care trăiesc: educația, sănătatea, piața muncii, condițiile de trai. Numai astfel pot evita tentația de a se victimiza.“ Citatul este dintr-un text recent al lui Tariq Ramadan, profesor de studii islamice contemporane la Universitatea Oxford.

Suspiciuni, populisme, acuze între statele membre, lipsă de cooperare, americani îngrijorați, absența unor politici eficiente pe termen lung. Adică Bruxelles-ul, la cîteva zile de la atentate. Nu s-a schimbat nimic. Totul pare ca-nainte.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.