Dependenţe

10 noiembrie 2006   PE CE LUME TRĂIM

Tensiunea creată între Georgia şi Rusia a ieşit din prim-planul ştirilor, gonită de acolo de experimentele nucleare ale Coreei de Nord, de sancţiunile împotriva Iranului, de tulburările din Irak şi Afganistan. În toate aceste probleme Statele Unite şi Rusia tratează, negociază, la vedere sau confidenţial, şi ajung la acorduri în care-şi recunosc reciproc dreptul de a acţiona cu prioritate în anumite zone sau domenii. Probabil e o coincidenţă: primarul Moscovei a decis dărîmarea cinematografului "Tbilisi" de pe strada Novîie Ceremuşi. Construit în anii ’70, cinematograful îşi încetase activitatea specifică din cauză că firma de distribuire a filmelor intrase într-un proces de reorganizare judiciară. Oricum, la acest cinematograf, doar denumirea ţinea de Georgia. Pe terenul eliberat se va construi un mall şi cei care văd în buldozere un simbol sînt invitaţi să observe că ele acţionează şi la ceea ce a fost odată cinematograful "Rossia". Ştirile din Georgia nu sînt prea vesele: în puşcărie, partizanii lui Igor Ghiorghiadze, fost ministru de Interne, acuzaţi de complot pentru înlăturarea actualei puteri, fac greva foamei; au avut loc manifestaţii de stradă prin care se contestă fundamentarea arestărilor, un realizator de televiziune şi-a dat demisia "în direct", tot în semn de protest. În alt conflict, au fost anulate 19 licenţe ale unor instituţii de învăţămînt superior. Cînd a venit la putere, preşedintele Saakaşvili a promis că va lupta împotriva tendinţelor hegemonice ale Rusiei şi că Abhazia şi Osetia de Sud se vor reuni cu Georgia. Dar, între timp, locuitorii acestor teritorii şi-au dobîndit acte de identitate ruseşti şi "privesc în direcţia Moscova, nu înspre Tbilisi, ca spre un loc unde vor avea serviciu şi securitate personală". (Foreign Policy, octombrie 2006) Aceste informaţii, examinate separat, pot să fie semne ale încercării de a găsi o nouă stabilitate după ruperile de echilibru precedente. Însă toate aceste tulburări riscă să fie potenţate de decizia Rusiei de a creşte preţul gazului. Este cert o măsură punitivă, după un şir de asemenea decizii: în Rusia a fost interzis importul de vin, de apă minerală şi de fructe, apoi au fost suspendate legăturile aeriene şi terestre. Gazpromul cere acum 230 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaz. Preţul anterior era de 110 dolari. "Trebuie să fim calmi, trebuie să persistăm şi să fim liniştiţi, aşa cum sîntem acum", declara preşedintele Saakaşvili. "Nu avem nevoie de neînţelegeri cu Rusia" spunea el în continuare, dar problema e că Rusia e dispusă să aibă neînţelegeri cu Georgia. Saakaşvili contează pe sprijinul Statelor Unite, deoarece iată ce declara despre el preşedintele Bush: "este un om care împărtăşeşte valorile noastre, el crede în caracterul universal al libertăţii". Nevoia de căldură în locurile unde iernile sînt friguroase are un caracter la fel de universal, iar cetăţenii Georgiei au tot dreptul să se întrebe dacă preşedintele Bush va putea determina o schimbare de atitudine din partea Rusiei. Nu e sigur că va încerca. "Interesele reale ale Statelor Unite au fost evidente în dezbaterea Consiliului de Securitate împotriva Coreei de Nord. Statele Unite au avut nevoie de votul Rusiei şi l-au căpătat, dar numai după ce SUA au acceptat o rezoluţie susţinută de Rusia. Acea rezoluţie aproba prezenţa soldaţilor ruşi în regiunile secesioniste şi condamna incursiunile militare ale Georgiei din Abhazia, în vara aceasta." Saakaşvili e un om tînăr, cu studii în Statele Unite, departe de realităţile războiului rece. Istoricii pot să-i aducă aminte că, în urmă cu 50 de ani, în 1956, aflînd despre tulburările de la Budapesta, administraţia de la Casa Albă se întreba dacă să cheme la o "zi de rugăciune", să se adreseze Crucii Roşii sau Naţiunilor Unite. A făcut cîte ceva din toate, iar ungurii au continuat să se lupte chiar şi după apariţia tancurilor sovietice, crezînd că vin ajutoare. Între "promovarea democraţiei" şi "menţinerea stabilităţii", puterile "responsabile" optează pentru cea de-a doua soluţie. Dacă tot nu mai au cinematograf la Moscova, georgienii vor fi nevoiţi să-şi regizeze singuri propriul film, în scenariul căruia vor intra de-a valma comploturile şi preţul gazelor. Dacă nu se vor pricepe să ajungă la un happy-end, cei de la Hollywood le vor dedica poate o zi de rugăciune.

Mai multe