Democrație fără alegeri?

Virusul care a provocat pandemia de COVID-19 infectează democrațiile. În Europa, cel puțin zece state au anulat alegeri locale, regionale, parlamentare, prezidențiale ori referendumuri ca urmare a instituirii măsurilor antipandemie. Acum, că viața socială și economică își reia cursul firesc, ar trebui ca și democrația să-și reintre în drepturi. Însă situația cu adevărat excepțională marchează încă viața politică. După ce vreme de mai multe săptămîni am renunțat la drepturi și libertăți pentru interesul superior, adică asigurarea sănătății publice, democrațiile par să fi intrat într-un soi de convalescență care se prelungește. Încrederea în autorități n-a scăzut – și tocmai pe această încredere s-a bazat și disciplina populației. Însă cît timp pot fi suspendate normele democratice?

În România, guvernul care a promis alegeri parlamentare anticipate se vede în situația de a amîna alegerile locale. Premierul Ludovic Orban n-a anunțat încă o dată precisă. Cel mai probabil, scrutinul va avea loc la sfîrșitul lunii septembrie sau la început de octombrie. Mandatul aleșilor locali a fost prelungit pînă la sfîrșitul anului prin ordonanță de urgență. E, poate, democratic, însă un ales local care rămîne în funcție prin prelungirea mandatului nu mai e legitim. Și, mai ales în situații excepționale, e nevoie de decidenți aflați în deplină capacitate (inclusiv morală) de a acționa.

Însă nici o opțiune nu e ușoară. Nici măcar aceea de a organiza alegeri în ciuda pandemiei. Așa cum se întîmplă, de pildă, în Franța. Situația e stabilă, dar nu neapărat încurajatoare: numărul de infectări raportate zilnic e în scădere, a scăzut și numărul de persoane internate, scade, constant, și numărul zilnic al deceselor provocate de virus. Însă pandemia nu e nici pe departe sub control – recunosc autoritățile. Premierul Édouard Philippe a decis însă să organizeze al doilea tur al alegerilor locale pe 28 iunie – deci cu puțin timp înaintea sezonului de concedii. Să ne amintim: al doilea tur al alegerilor locale, programat inițial pe data de 22 martie, a fost amînat ca urmare a stării de urgență. Turul I al alegerilor avusese loc cu o săptămînă înainte și fusese marcat de un absenteism masiv. 5.000 de localități din Franța au nevoie de acest al doilea tur de scrutin pentru a-și desemna primarii. Decizia de a organiza în această vară alegerile a fost dificilă nu doar din perspectiva eforturilor logistice, ci și pe fondul contestării din rîndul Opoziției. Premierul s-a consultat cu liderii tuturor partidelor fără să ajungă la un consens în ceea ce privește data alegerilor. Din opoziție e mai ușor să contești decît să-ți asumi riscul – deloc neglijabil – de a agrea organizarea unui scrutin în plină pandemie. Cît despre Édouard Philippe, acesta a insistat asupra dublei sale responsabilități: asigurarea atît a securității tuturor participanților la procesul electoral, cît și a corectitudinii votului.

Alegerile se vor desfășura în condiții speciale, nemaiîntîlnite: membrii comisiilor electorale și votanții vor purta măști, fluxul alegătorilor spre birouri și apoi spre cabinele de vot va fi supravegheat cu strictețe pentru a se păstra distanța fizică etc. Nici o măsură de precauție nu e redundantă. Dar chiar și așa, riscurile nu pot fi excluse.

Cît despre corectitudinea alegerilor, viciul îl reprezintă chiar contextul în care se desfășoară. Lupta cu pandemia a acaparat în totalitate discursul public. Aproape că nu există vreun alt subiect, vreo altă temă. Tranziția ecologică, reforma administrativă și dezvoltarea urbană, economia locală, chestiunea migrației și a integrării, vechile clivaje politice etc. au fost aproape evacuate din discursul candidaților. În plus, aceștia nu vor putea să organizeze întîlniri cu electoratul și nici să participe la dezbateri cu public, pentru că numeroase restricții au rămas în continuare în vigoare. Campania electorală, atîta cîtă va fi, nu va putea oferi contextul unei competiții politice reale.

Nu există democrație fără alegeri. Dar ce democrație mai e și asta dacă hotărăști data scrutinului în funcție de conjunctura sanitară și, în plus, candidații și partidele nu pot desfășura campanii electorale? Cît de reprezentative vor fi aceste alegeri dacă participarea va fi – așa cum se preconizează deja – foarte scăzută?