De-radicalizare

În Franța s-a deschis, săptămîna trecută, primul centru de de-radicalizare destinat tinerilor seduși de ideologia jihadistă. Această instituție e un element-cheie în combaterea terorismului pe teritoriul francez. După atentatele din noiembrie trecut de la Paris, guvernul a adoptat o serie de măsuri fără precedent pentru a apăra populația de viitoare atacuri. Combaterea radicalizării și de-radicalizarea sînt priorități în această strategie. Conform unor rapoarte ale serviciilor franceze de informații, pe teritoriul Franței s-ar afla în jur de 15.000 de persoane clasate drept „extremiste“ și care amenință securitatea națională.

Așa-numitul Centru de Prevenire, Integrare și Cetățenie inaugurat pe domeniul Château de Pontourny va putea găzdui pînă la 25 de tineri cu vîrste cuprinse între 18 și 30 de ani pentru perioade de pînă la zece luni. Este doar primul dintr-o rețea care va cuprinde alte 11 asemenea instituții pe care guvernul le finanțează cu 40 de milioane de euro.

Autoritățile franceze au explicat că selecția candidaților la aceste programe se va face pe baza solicitărilor venite din partea „voluntarilor“ care vor să se de-radicalizeze. Voluntariatul e însă un eufemism. De fapt, e vorba în primul rînd de tineri care, odată cercetați pentru diverse fapte sau anchetați de servicii pentru posibile legături cu celule teroriste, nu mai au altă opțiune decît „internarea voluntară“ în aceste centre, alternativa fiind arestul preventiv pe durata anchetei.

„Voluntarii“ internați aici vor purta uniforme, vor primi îngrijiri medicale și sprijin psihologic și vor urma cursuri la diverse discipline precum istorie, filozofie și psihologie. De asemenea, ei vor urma un curs de alfabetizare media în care vor învăța cum să deceleze, printre miile de site-uri disponibile pe Internet, informația de propagandă. În plus, tinerii vor avea parte de activități culturale și de educație fizică și vor fi consiliați cu privire la posibile oportunități de muncă și posibilități de inserție socială. Programul de „prevenire, integrare și cetățenie“ este menit să „provoace spiritul critic“ al internilor, după cum a explicat, la inaugurare, Muriel Domenach, șefa rețelei teritoriale împotriva radicalizării și terorismului.

Numeroși specialiști în organizații extremiste și terorism se tem însă că programul nu își va atinge scopul căci nu e bine conceput. Sînt, de asemenea, destule voci care acuză că o inițiativă menită să combată spălarea pe creier e, de fapt, tot un fel de spălare pe creier. De pildă, programul internilor va începe la ora 6,45 cu ceremonia de ridicare a drapelului și intonarea imnului național – atîta solemnitate într-un context atît de tensionat e de-a dreptul ridicolă, dacă nu chiar periculoasă.

Cei care au conceput acest program au explicat că s-au inspirat din inițiative asemănătoare aplicate în state occidentale, din diverse alte programe destinate tinerilor cu înclinații spre violență sau potențiali criminali. Însă specialiști în extremism atrag atenția că nu e atît de simplu să aplici niște experiențe din programe de prevenire a criminalității în lupta împotriva extremismului (islamic). De fapt, abordarea Franței e net diferită de strategiile adoptate de alte state europene, sugerează Erin Saltman, cercetător al fenomenelor extremiste, citat de Sky News. Franța, spune el, are o abordare militaristă a de-radicalizării. După acest model, grupul de extremiști este tratat ca o unitate, ca și cum ar fi o grupare uniformă și nu ca o sumă de indivizi cu motivații proprii și diferite. În Marea Britanie, de pildă, cea mai importantă componentă a programelor de de-radicalizare este mentoratul: subiecții sînt consiliați într-un format de 1:1 în funcție de nevoile specifice ale fiecărui individ.

Aș mai adăuga, pe lista oricum densă a provocărilor cu care se confruntă acest program de de-radicalizare, încă o întrebare: ce își propun să „trateze“ aceste centre?