De ce sînt smart oraşele smart
A făcut deja carieră declarația primarului Gabriela Firea despre orașul smart București: capitala e un oraș smart „doar pentru că aici locuiesc foarte mulți oameni smart“. E absurd, ridicol și revoltător: un oraș cu foarte mulți oameni inteligenți e condus de atîta vreme de edili neispirați și neputincioși...
În căutarea unor „soluții rapide și inovatoare pentru România orașelor inteligente“, după cum se intitulează noul document de strategie urbană adoptat, edilii capitalei ar putea să arunce o privire către adevăratele orașe smart. Ar constata, de pildă, că inteligența unui oraș nu se măsoară în numărul locurilor de parcare oferite ci, dimpotrivă, în creativitatea măsurilor pe care le iau autoritățile pentru a face mașina personală inutilă sau chiar indezirabilă. Dacă, de ani de zile, prioritatea autorităților de la București a fost amenajarea de noi locuri de parcare și îmbunătățirea infrastructurii de transport (ambele, doar în mică parte atinse), primăriile inteligente croiesc planuri pentru a scoate mașinile din oraș sau măcar din zona centrală.
Cumva aproape de București, din punct de vedere geografic, dar foarte, foarte departe din punct de vedere tehnologic și politico-administrativ, Viena e considerat a fi orașul european cel mai „locuibil“. Strategiile de dezvoltare urbană s-au îndreptat spre calitatea transportului public și spre protejarea spațiilor verzi. Numărul mașinilor personale a scăzut constant în ultimii zece ani, pe măsură ce soluțiile de transport în comun au devenit tot mai fiabile. De vreme ce aplicațiile mobile oferă nu doar rutele posibile către destinațiile din oraș, ci și estimări ale duratei călătoriei, de vreme ce liniile de metrou, de tramvai, și de autobuz sînt corelate și de vreme ce rețeaua de piste pentru biciclete acoperă cea mai mare parte a orașului, Viena a devenit una dintre capitalele europene cu cel mai scăzut trafic de mașini: sînt 370 de autovehicule la mia de locuitori.
De puțină vreme, principalul bulevard comercial al orașului, Mariahilfer Strasse, a devenit zonă pietonală. Transformarea a presupus investiții considerabile din partea primăriei. Carosabilul a fost înlocuit, s-a montat mobilier stradal, au fost regîndite traseele unor autobuze și tramvaie... (Imaginați-vă ce-ar însemna, la București, să interzici traficul mașinilor pe Bulevardul Magheru!)
Și în Finlanda autorităţile din mai multe oraşe încearcă să găsească soluţii pentru a descuraja traficul de maşini. Planul cel mai ambiţios, elaborat de edilii capitalei Helsinki, vizează dispariția şoferului-cu-maşină-proprie în favoarea transportului în comun cu trasee flexibile, în funcţie de comenzile primite din partea utilizatorilor. Scopul acestui program de remodelare a oraşului este scăderea timpului petrecut în trafic, eliminarea congestiilor, scăderea substanţială a emisiilor de noxe, reducerea numărului de accidente rutiere şi reutilizarea locurilor de parcare în beneficiul populaţiei. Adică, pînă la urmă, creşterea calităţii vieţii.
Şi capitala Norvegiei, Oslo, se pregăteşte să elimine maşinile personale din zona centrală. Pe lîngă dezvoltarea sistemelor de transport integrate şi automate, primăria promite să ofere cetăţenilor mai mult spaţiu pentru divertisment şi mai multă verdeaţă, eliminînd, treptat, locurile de parcare din interiorul inelului central. Centrul oraşului va deveni o amplă zonă pietonală întreruptă doar în cîteva puncte de trasee de transport în comun.
Capitala Danemarcei a devenit deja, graţie intervenţiilor propuse de celebrul urbanist Jan Gehl, primul oraş pietonal (pedestrian city). Programul dezvoltat de Gehl cuprinde zece puncte. El prevede, printre altele: transformarea străzilor în zone comerciale care dau prioritate pietonilor şi bicicliştilor, circulaţia maşinilor fiind permisă doar la viteză redusă, eliminarea progresivă a locurilor de parcare din centru, transformarea spaţiului eliberat de mașini în pieţe/zone publice, folosirea clădirilor din centru ca reşedinţe, nu ca spaţii de birouri/firme, adaptarea infrastructurii urbane la schimbările de anotimp (iarna sînt amenajate patinoare publice, sînt instalate bănci încălzite etc.), promovarea bicicletei ca modalitate principală de deplasare pe distanţe scurte şi medii prin amenajarea de piste speciale.
Foto: wikimedia commons