De ce au fost importante alegerile în Muntenegru
Duminică, liderul istoric al Muntenegrului, Milo Djukanovici, susținător ferm al aderării la NATO și Uniunea Europeană, a obținut o victorie din primul tur în alegerile prezidențiale din această mică țară din Balcani, ce numără puțin peste 600.000 de locuitori.
Djukanovici a condus Muntenegrul fără întrerupere timp de un sfert de secol, obţinînd independenţa față de Serbia în 2006 şi aderarea la NATO. El a vorbit imediat despre o „victorie a viitorului european al Muntenegrului“ și s-a angajat să acţioneze pentru apropierea de Uniunea Europeană.
Dar de ce este acest eveniment electoral atît de important pentru Uniunea Europeană, într-o țară a cărei populație nici măcar nu atinge o treime din cea a capitalei României? Să remarcăm mai întîi că, la 5 iunie anul trecut, Muntenegru adera la NATO, după ce primise invitația în noiembrie 2015. Cu aceasta, s-a „închis“ și ultima „portiță“ de pe litoralul nordic mediteranean, devenit în exclusivitate teritoriu sub controlul Alianței Nord-Atlantice.
Dar drumul spre NATO a fost complicat pentru mica republică ex-iugoslavă. În toamna lui 2016, autoritățile muntenegrene au acuzat o tentativă de lovitură de stat, menită a-l răsturna prin forță pe premierul de atunci, nimeni altul decît președintele ales de acum, Milo Djukanovici, și a deturna țara din drumul spre aderarea la NATO. Tentativa s-ar fi produs exact în ziua alegerilor parlamentare din 16 octombrie. Circa douăzeci de persoane au fost arestate atunci, fiind identificate iniţial ca membri ai unor grupări paramilitare sîrbe.
La cîteva zile după aceea, Serbia expulza, la rîndul ei, mai mulți cetățeni ruși, suspectați că ar fi pus la cale tentativa de lovitură de stat din Muntenegru. Potrivit relatărilor presei din Belgrad, rușii ar fi fost prinși avînd asupra lor 120.000 de euro, precum și echipament de decriptare prin care puteau să urmărească tot timpul unde se găsește premierul muntenegrean.
Mai tîrziu, procurorul special muntenegrean însărcinat cu anchetarea cazului a acuzat implicarea rusească în tentativa de lovitură de stat și a cerut autorităților de la Moscova să ancheteze participarea „structurilor“ ruse la complot. În Muntenegru, patru cetățeni sîrbi au pledat vinovat și au fost condamnați pentru participare la complot.
Alături de Serbia, Muntenegru este considerat statul cel mai avansat din Balcanii de Vest pe calea aderării la UE. Președintele Comisiei Europene a anunțat că anul 2025 ar putea fi cel în care țările din Balcanii de Vest care se vor dovedi pregătite vor intra în Uniune. Serbia și Muntenegru se află deja în faza negocierilor capitolelor viitoarelor tratate de aderare. De altfel, moneda care circulă astăzi în Muntenegru este euro, și aceasta chiar din primele zile ale declarării independenței, în urma unei operațiuni ale cărei detalii nu au fost descifrate prea bine pînă azi.
După cum au arătat-o și evenimentele din toamna anului 2016, situația din Balcanii de Vest rămîne extrem de complicată, în contextul prezenței în zonă a unor influențe importante din afara Occidentului.
Rusia acționează puternic, mai ales pe filiera ortodoxă, în grupurile naționaliste din Serbia, în entitatea sîrbă din Bosnia sau printre sîrbii din Kosovo. Aderarea la NATO a Muntenegrului a însemnat însă o mișcare cu consecințe neplăcute pentru ruși. Puternic implicați economic în Muntenegru, mai ales în industria turismului, rușii au văzut cum le scapă printre degete un punct strategic de importanță colosală la mările calde. Mai ales că pe litoralul muntenegrean se află cel mai sudic fiord natural al Europei.
Turcia lucrează la rîndul ei intens pe filiera comunităților musulmane din Bosnia, Albania sau Macedonia, dar nu este singură aici. Interesele ei în zona musulmană se ciocnesc de cele ale Arabiei Saudite sau Qatarului.
China este și ea tot mai activă în Balcanii de Vest și mulți oficiali din regiune privesc cu interes spre posibilele investiții chinezești în infrastructură, dar nu numai.
Balcanii de Vest sînt astăzi un complicat ghem de interese și se află într-o situație cu totul diferită față de cea a statelor central și est-europene din perioada de preaderare, cînd influența Occidentului era covîrșitoare. Azi, în Balcanii de Vest, partida pare cu mult mai echilibrată.
Cu atît mai mult este importantă victoria clară a unui pro-occidental declarat, precum Milo Djukanovici. Cel pe care forțe naționaliste, foarte probabil susținute de la Moscova, au încercat să-l răstoarne prin forță acum un an și jumătate revine astăzi, pe baza unui vot popular consistent.
Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.