Cum să „jumulești găina“ fără să țipe prea tare
Aparent din senin, pe capul politicienilor aflați la guvernare în România a căzut o mare năpastă. Ce poate fi mai dificil, mai greu de făcut, mai înfricoșător pentru un politician român decît să fie obligat să ia măsuri nepopulare? Nimic.
Guvernanții din România se simt în largul lor doar atunci cînd oferă ceva, oricît de puțin, electoratului, bineînțeles din bani publici. Cînd vine vorba de construcție și de reforme, politicienii se dovedesc inapți.
Era, totuși, extrem de previzibil că se va ajunge în această situație bugetară. În aprilie 2020, Comisia Europeană a plasat România sub procedura de deficit excesiv, nu din motive legate de creșterea cheltuielilor cu efectele pandemiei (acest lucru s-a întîmplat în toate statele Uniunii Europene), ci din cauza depășirii deficitului în anul 2019, atunci cînd exercițiul bugetar s-a încheiat cu un nivel de 4,6% din PIB. România ar fi trebuit să iasă anul viitor din procedura europeană, dar acest lucru va fi imposibil, pentru că este complet ieșită din standardele europene privind deficitul.
Situația bugetară grea era previzibilă. Începînd cu anul 2017, nici un guvern nu s-a preocupat de ținerea sub control a cheltuielilor bugetare, chiar dacă nivelul deficitului a rămas sub 3% din PIB. Guvernele PSD, seduse de o teorie economică discutabilă, au crescut cheltuielile, au angajat personal în sectorul public, au mărit deficitul comercial prin creșterea consumului din import și au crescut împrumuturile statului.
Cheltuielile permanente (pensii și salarii în sectorul public) au crescut, agențiile guvernamentale s-au înmulțit, în timp ce reforma aparatului bugetar a fost inexistentă. Alegerile generale din anul 2020 au fost un bun prilej pentru a promite schimbări, în special pentru că urmau patru ani fără scrutine electorale.
Din păcate, în cei patru ani fără alegeri nu s-a întîmplat nimic în materie de reforme. S-au găsit scuze credibile, dar absolut nefolositoare. Pandemia, războiul din Ucraina, inflația și criza energetică au fost tot atîtea motive pentru care guvernele de la București au amînat orice fel de reformă. Aceste crize reale nu au împiedicat alte state europene să revină la un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, astfel că, la sfîrșitul anului trecut, 12 state membre se aflau la un nivel al deficitului de sub 3% din PIB.
România este departe: a încheiat anul 2022 cu un deficit de 6,2% din PIB, al doilea ca mărime, după Italia, din Uniunea Europeană. Anul acesta, după aproape șase ani, coaliția de guvernare se află într-o situație-limită: este obligată să echilibreze bugetul de stat, prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Este nevoie de ambele tipuri de măsuri aplicate în același timp, pentru că diferența între bugetul construit și cel din realitate este foarte mare. Drept urmare, Guvernul pregătește un așa-zis pachet fiscal structurat pe două zone: una care privește mediul economic, alta care vizează sectorul bugetar.
Este deja consacrată expresia care spune că fiscalitatea este arta de „a jumuli o găină” (adică un contribuabil) fără ca aceasta să țipe prea tare și fără a-i lua toate penele. Acum, din cauza pachetului fiscal încă nedefinit al Guvernului (la ora redactării acestui material), „găinile ce urmează a fi jumulite” au țipat în avans foarte tare.
Niciodată mediul de business nu a fost mai vehement împotriva creșterii taxelor, impozitelor, contribuțiilor sau anulării unor facilități ca acum, cu ocazia dezbaterilor pe marginea proiectelor privind pachetul fiscal. Fiecare domeniu ce ar putea fi afectat a protestat și a explicat efectele negative asupra sectorului economic în cazul în care se vor aplica măsurile fiscale neasumate de Guvern, dar publicate de mass-media.
Pentru ca „jumulirea găinii” să se facă fără atît de mult zgomot ar fi trebuit ca Guvernul să știe că nu se cresc taxele sau impozitele într-un moment economic complicat, că facilitățile nu ar trebui anulate „peste noapte”, adică de la o lună la alta, și, mai ales, că antreprenorii cer o restructurare a sectorului public. O cerere îndreptățită dacă ținem cont, pe de o parte, că mediul economic finanțează sectorul public și, pe de altă parte, că nu este posibil ca bugetul să aloce la infinit bani către un aparat administrativ tot mai mare și cu performanțe modeste.
Nici în ceea ce privește „jumulirea găinii” de la stat, Guvernul nu a avut vreun mare succes. Un simplu protest spontan al unor funcționari de la Ministerul Finanțelor a schimbat total datele problemei. Ministrul Finanțelor nu a mai vorbit despre reducerea posturilor de șefi și șefuleți, ci de „transformare/înființare dacă nu există posturi vacante”, o formulare atît de ambiguă încît te întrebi dacă scade sau crește numărul posturilor. De asemenea, toată dezbaterea pe marginea pachetului fiscal din sectorul bugetar s-a transformat dintr-odată, din reducerea cheltuielilor publice, în salarii mai mari pentru funcționarii din Ministerul Finanțelor. Cu alte cuvinte, a fost suficient ca „găina bugetară” să țipe puțin ca să scape de „jumulit” și chiar să primească o porție mai mare de hrană.
În următoarele luni vom vedea rezultatele pachetului fiscal guvernamental, mai exact cît de mult se va „jumuli găina oamenilor de afaceri” și cît de puține schimbări ale sectorului bugetar se vor face.
Constantin Rudnițchi este analist economic.
Foto: adevarul.ro