Cui îi e frică de Alexei Navalîi?

La începutul lunii martie, or­ga­ni­zația anticorupție condusă de Alexei Navalnîi prezenta o anchetă despre averea premierului rus Dmitri Medvedev. E vorba, potrivit raportului realizat de organizație, de un adevărat imperiu imobiliar: sute de hectare de teren peste tot, în Rusia, reședințe de lux, domenii viticole, ambarcațiuni scumpe. Toate ar fi deținute de Medvedev prin intermediul unei rețele de oameni de paie și de organizații non-guvernamentale și finanțate de oligarhi, dar și direct din surse bugetare. Valoarea acestei afaceri: în jur de 70 de miliarde de ruble, adică peste un miliard de euro. Premierul Medvedev ar fi, potrivit lui Navalnîi, unul dintre cei mai corupți oameni din Rusia.

Duminica trecută, ca urmare a difuzării acestor acuzații, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva corupției. În ciuda interdicțiilor impuse de autoritățile locale, care nu au autorizat manifestațiile, proteste au avut loc în o sută de localități. Cele mai importante mișcări s-au petrecut la Moscova, Sankt Petersburg, Vladivostok și Novosibirsk. Au fost cele mai ample proteste din ultimii cinci ani. Manifestațiile pașnice s-au soldat cu intervenția în forță a poliției. Peste o mie de persoane au fost arestate în timpul protestelor, în jur de 700 numai la Moscova. Presa apropiată Kremlinului afirmă că la manifestații ar fi participat și minori, cărora li s-au promis sume de bani ca recompensă dacă sînt arestați. Navalnîi a fost condamnat la cincisprezece zile de detenție și la plata unei amenzi.

Alexei Navalnîi este o figură emblematică a Opoziției din Rusia încă din 2011, cînd s-a numărat printre inițiatorii protestelor împotriva presupuselor fraude electorale de la alegerile parlamentare. Ca activist civic, a organizat numeroase proteste și se numără printre liderii Opoziției democratice. În 2012, la alegerile pentru primarul general al Moscovei, a reușit să obțină în jur de 27% de procente – o adevărată revelație în contextul unui acces relativ limitat la mediile main­stream. Un an mai tîrziu devine lider al Partidului Progresului. La sfîrșitul anului trecut și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 2018. El însuși condamnat (cu suspendare) pentru infracțiuni economice, este posibil să nu poată intra în cursa electorală. Este – după cum notează Washington Times – „omul de care lui Putin îi e cel mai frică“.

UE cere eliberarea imediată a tuturor persoanelor arestate în legătură cu protestele de duminică și a criticat intervenția forțelor de ordine, care i-ar fi împiedicat pe cetățeni să-și exercite drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de expresie și libertatea de asociere. Iar SUA au criticat, prin purtătorul de cuvînt al secretarului de stat, „atacul la adresa valorilor democratice“.

Chiar dacă impactul mișcărilor de protest asupra regimului Putin este scăzut, chiar dacă eficiența Opoziției este redusă, acest început de rezistență e promițător. Sîntem încă departe de o „primăvară rusească“, dar parcă-parcă începe să se simtă dezghețul. Putin nu mai e nici pe departe liderul de nezdruncinat din 2012. Înțelegerea tacită cu populația – bunăstare pentru toți în schimbul acceptării restrîngerii unor drepturi și libertăți – nu s-a realizat. Perspectivele economice sînt sumbre. Iar conjunctura internațională nu îi mai servește liderului de la Kremlin.

Pe de altă parte, Opoziția este prea slăbită, prea dezbinată pentru a avea șanse reale la alegerile prezidențiale de anul viitor. Incapabile să ofere soluții de guvernare și, mai ales, un lider credibil, marginalizate de presa centrală, urmărite și amenințate de autorități, partidele și mișcările de opoziție rezistă, la limită, doar prin organizarea unor proteste de stradă și prin­tr un soi de război de gherilă în mediul online, mai ales prin rețelele de socializare pe care autoritățile doar le controlează, dar nu le stăpînesc. Alexei Navalnîi este, poate, singurul capabil să dea un avînt acestor mișcări, să găsească o coerență în rezistență. Lupta anticorupție e, probabil, cel mai bun liant, e numitorul comun.

Foto: adevarul.ro