Covizi

Una dintre cele mai frapante noutăți lexicale ale registrului colocvial din ultimele luni este substantivul masculin covid, cu pluralul covizi. Procesul de răspîndire a formei și de modificare a sensurilor sale a fost rapid și internațional. Denumirea atribuită oficial bolii provocate de noul coronavirus – COVID-19, prescurtare din formula în engleză coronavirus disease 2019 (scrierea integrală cu majuscule datorîndu-se tocmai statutului de acronim) – a apărut la începutul anului 2020 și a fost imediat răspîndită prin mass-media din lumea întreagă. În română (ca și în alte limbi), pe măsură ce intra în uzul curent, cuvîntul a început să fie scris doar cu inițială majusculă („bolnavi sau suspecți de infectare cu Covid-19”) și chiar (odată cu schimbările de sens) a fost tratat ca un substantiv comun, scris integral cu minuscule. Un prim transfer semantic s-a petrecut de la denumirea bolii la cea a virusului (acesta din urmă avînd mai multe nume științifice, între care acronimul de sursă engleză SARS-CoV-2). Pluralul covizi a fost folosit ca denumire glumeață a coronavirusului, asociindu-se în exemplul următor unei personificări și unui calambur: „Mai e o speranță: stafilococii, klebsiella, piocianicul și alți băștinași ai spitalelor românești să sară la veneticii covizi, năvălitori pe moșiile și pacienții lor” (Cristian Tudor Popescu, Nu cîinii umblă cu covizi în coadă, republica.ro).

Mai frecventă și chiar mai spectaculoasă este trecerea de la denumirea bolii la sensul „persoană infectată cu coronavirusul”, „bolnav de Covid”: „Vînătoarea de «covizi». Românii infectaţi cu SARS-CoV-2 şi externaţi la cerere, căutaţi de autorităţi pe baza noii legi a carantinării” (adevarul.ro); „Născută printre «covizi»! Viața își urmează cursul!” (vremeanoua.ro); „Cine e de vină pentru «covizii» liberi? Previzibilul vid al liberării” (sportmedia.ro); „Restaurantul a fost amendat după ce a ţinut o cununie şi un botez care s-au lăsat cu... «covizi»” (ebihoreanul.ro). Forma colocvială a fost răspîndită de presă, caracterul de inovație fiindu-i în general marcat de punerea între ghilimele. Relatările unor dialoguri și comentariile online arată că nu este vorba doar de o inovație jurnalistică, ci de un cuvînt intrat în uzul larg: „Toată lumea urla la jucători că sînt COVIZI, că sînt focar!” (sport.ro). Evoluții similare se pot găsi și în alte limbi, de exemplu în italiană sau franceză, unde cuvîntul este folosit fără mărci de flexiune, obligatorii însă în română: „i Covid erano 30” (radiolombardia.it); «25% des lits intensifs pour les Covid» (lacapitale.be). De la covizi se formează și antonime ad-hoc, precum non-covizi, indicîndu-i pe cei care nu sînt bolnavi: „non-covizii, reprimiți în spitale” (inpolitics.ro), sau mai ambiguul anti-covizi, care se poate referi la ipostaze diferite (de la medicii care luptă contra bolii la negaționiști).

Atît procedeul semantic (transferul metonimic de la numele bolii la numele persoanei bolnave), cît și regularizarea morfologică (alternanța fonetică normală, ca în guvid-guvizi, livid-livizi) presupun familiaritatea cu situația și cu termenul și o anume nonșalanță în integrarea lui în limbă – în opoziție cu păstrarea nealterată a unei denumiri științifice. Mecanismul metonimic – ilustrînd tendința economiei de limbaj, înlocuirea unei perifraze printr-o formă unică, mai scurtă – este specific românei actuale și are destule precedente. Cu două decenii în urmă, observasem rapiditatea cu care s-au fixat în limbă și au fost acceptate de dicționare alte substantive masculine, cu formele specifice de plural: salvamari și aurolaci. În ambele cazuri, s-a produs un transfer metonimic: de la denumirea (fără formă de plural) a instituției (Salvamar) la cea a angajaților, respectiv (cu ulterioare extinderi semantice) de la denumirea unui produs (Aurolac) la cea a consumatorilor. Alte inovații similare s-au dovedit efemere, și-au păstrat caracterul accidental sau au avut doar o circulație limitată: despre caritași (participanți – în general păcăliți – la jocul piramidal Caritas, de la începutul anilor ʼ90) nu prea se mai vorbește; foarte rar apare forma salvamonţi („au fost salvați de salvamonți”, b1.ro); mai multe atestări (dar nu și șansa de intrare în dicționare) are forma divertiși (denumindu-i pe foștii membri ai trupei Divertis).

E caracteristic pentru colocvialisme să introducă note ironice și umoristice chiar în desemnarea unor situații grave. Expresivitatea pluralului covizi e o surpriză pur lingvistică, neasociată cu o atitudine de susținere sau contestare a normelor sanitare. Presupune o lipsă de seriozitate care poate fi și o formă a hazului de necaz.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).