Costurile populismului și ale incompetenței
Europa Centrală și de Est are toate motivele să se teamă de pierderea unei bune părți a sprijinului financiar, în viitorul buget al Uniunii Europene. Jurnaliști de la Financial Times au văzut documentul la care lucrează acum experții Comisiei și care ar urma să fie făcut public în cursul luniui mai.
Proiectul de buget al Comisiei Europene 2021-2027 va marca, se pare, o remodelare dramatică a „politicii de coeziune“, care însumează acum 350 de miliarde de euro. Și motivele sînt mai multe. Pe de o parte, în fața Uniunii Europene se ridică provocări noi, la care bugetul trebuie să răspundă, cum ar fi apărarea comună, securizarea frontierelor externe, migrația, noile tehnologii, securitatea cibernetică, lupta împotriva terorismului. Pe de altă parte, plecarea Marii Britanii, contributor net la bugetul comun, va lăsa în urmă o „gaură“ estimată de specialiști la circa 12-13 miliarde de euro anual.
După cum spunea comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, statele beneficiare ale fondurilor de coeziune ar trebui să se aștepte la reducerea cu 5-10% a alocațiilor pentru acest capitol. Dacă, pînă acum, distribuirea fondurilor de coeziune se baza aproape exclusiv pe produsul intern brut pe cap de locuitor, în viitor se vor introduce criterii mult mai largi, care acoperă practic totul – de la șomajul în rîndul tinerilor la educație, mediu, migrație sau inovare. În plus, Bruxelles-ul intenționează să transfere zeci de miliarde de euro din fonduri UE către cei afectați de criza financiară, cum ar fi Spania și Grecia.
Un alt criteriu pentru distribuirea fondurilor va fi legat de „coeziune și valori“. Aceasta, în contextul în care Angela Merkel și Emmanuel Macron au susținut ideea utilizării bugetului UE pentru a oferi sprijin financiar regiunilor care găzduiesc un număr mare de solicitanți de azil, cum ar fi Germania sau Suedia. În urma valului de extindere a UE după 2004, fondurile structurale ale UE au fost puternic orientate spre eliminarea decalajului economic dintre vechile și noile state membre.
Polonia a obținut circa 77 de miliarde de euro din politica de coeziune în perioada bugetară 2014 2020. Ungaria – 22 de miliarde de euro, România – 21,5 miliarde, Slovacia – 14 miliarde. Acești bani au ajutat la marcarea unor progrese vizibile în fiecare dintre noile state membre și au contribuit la ratele înalte de creștere din regiune (capitol la care România este chiar lider la nivel european). Pe de altă parte, noile state membre nu au reușit să anuleze decalajele față de statele din vestul Europei, ceea ce a alimentat discursurile populiste și iliberale din țările Grupului Vișegrad.
Acum, ar fi o mare realizare politică măcar menținerea actualelor alocări și pentru perioada bugetară viitoare. Dar oare o mai probabilă reducere a fondurilor nu va încuraja și mai mult populismul? Aceasta va fi, în orice caz, una dintre temele majore de dezbatere în viitoarea perioadă, la nivel european. Și merită, în același timp, să privim puțin și către Washington, unde, după cum transmite Agenția France Presse, Fondul Monetar Internațional a decis să întărească lupta împotriva corupției prin evaluarea sistematică a fenomenului în țările membre. Acest nou criteriu de evaluare va fi aplicat începînd cu 1 iulie.
De altfel, FMI a condiționat deja eliberarea de fonduri suplimentare pentru Ucraina nu doar de punerea în aplicare a reformelor, ci și de progresele reale în lupta sa împotriva corupției.
Ca o noutate, Fondul va viza și actorii privați, inclusiv corporațiile multinaționale, care se angajează în practici corupte sau contribuie la spălarea banilor. Întrebarea este cît de mult contează toate acestea în modelarea politicilor de la București. Foarte puțin spre deloc, dacă este să privim către semnalele publice lansate de guvernanți. Pe de o parte, banii europeni vor veni, în orice caz, pentru proiecte mai bine integrate în politica generală a Uniunii Europene și nu pentru a răspunde unor nevoi locale, eventual motivate politic. Gîndire europeană, proiecte cu impact european, solidaritate cu statele membre în chestiuni sensibile precum migrația.
Cît privește semnalul de la FMI, este clar că România ar trebui să se doteze de acum înainte cu politici anticorupție mult mai eficiente. (Iar Bucureștiul arată că o ia exact în direcția opusă.)
Iar distanța față de ceea ce se întîmplă cu adevărat în Europa se mărește și ea. Perioada bugetară 2014-2020 a început dezastruos și, date fiind condiționalitățile mai stricte pentru alocarea fondurilor, devine din ce în ce mai greu de crezut că vom reuși măcar să atingem rata de absorbție de 80% din exercițiul financiar 2007-2013. Rezultatul: miliarde de euro, care ar fi putut contribui la dezvoltarea României, vor fi pierdute.
Iar dacă e să ne luăm după declarațiile politice, Uniunea Europeană este văzută în continuare mai degrabă ca o vacă de muls pentru interese financiare locale și prea puțin ca o construcție bazată pe solidaritate și valori.
Ei bine, acestea ne vor costa tot mai scump în viitor.
Acest articol reprezintă o reluare comentată a unor articole din rubrica Revista Presei Internaționale de la RFI România.
Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.