Comisarul Reding critică din nou România
– decriptaj –
Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a menţionat din nou România printre ţările membre în care statul de drept este încălcat. Criza politică din vara anului 2012 a fost din nou adusă în discuţie, alături de derapajele guvernului de la Budapesta şi de politica franceză în chestiunea romilor. Dar ce a determinat intervenţia atît de dură a comisarului Reding, într-un moment în care, totuşi, nu au mai venit ştiri alarmante nici de la Bucureşti, nici de la Budapesta şi nici de la Paris?
În realitate, ştiri alarmante pentru doamna Reding au venit din 11 capitale europene, unde parlamentele naţionale au comunicat că dispun de suficiente voturi pentru a declanşa o aşa-numită procedură a „cartonaşului galben“, împotriva proiectului comisarului Reding, de instituire a unui procuror general european.
Orice cameră a unui parlament naţional poate adresa Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un aviz în care să considere că un proiect european nu este în conformitate cu principiul subsidiarităţii, potrivit căruia nu se poate legifera la nivel de Uniune asupra domeniilor care ţin de competenţele naţionale. În momentul în care cel puţin o treime din voturile atribuite parlamentelor naţionale (un vot pentru fiecare cameră în parlamentele bicamerale şi două voturi pentru parlamentele unicamerale) susţin un aviz motivat „negativ“, proiectul trebuie reexaminat – aceasta este procedura de „cartonaş galben“.
Cu alte cuvinte, 11 parlamente naţionale au atenţionat-o pe doamna Reding că ar dispune de voturile necesare pentru a cere reexaminarea iniţiativei privind procurorul general european. Cu alte cuvinte, statele membre în cauză consideră că instituţiile europene specializate – precum OLAF sau Eurojust – sînt suficiente.
Poate că o să vă întrebaţi dacă Parlamentul României s-a pronunţat asupra acestui subiect sensibil. Ei bine, da. Camera Deputaţilor a emis un aviz negativ, în timp ce Senatul şi-a dat acceptul, cu unele condiţii.
Situaţia în care s-a ajuns acum nu presupune blocarea proiectului. Comisia Europeană doreşte să meargă mai departe în susţinerea sa. Şi acesta este sensul declaraţiilor comisarului Reding: situaţiile din România, Ungaria şi Franţa reclamă o întărire a organismelor judiciare la nivel european. Să vedem cum vor reacţiona mai departe statele membre.
Dar chiar dacă intervenţia doamnei Reding se referă la un eveniment din trecutul apropiat, simpla revenire la criza din 2012 aduce o mare vulnerabilitate României. Este explicabil de ce statele membre „mari“ acceptă cu greu ideea ca un procuror european să-şi bage nasul în afacerile lor interne – la nivelul opiniilor publice din aceste ţări, o asemenea situaţie ar fi văzută, aproape sigur, drept o „cedare“ de neacceptat a prerogativelor naţionale către „Bruxelles“.
Aceleaşi state – care, întîmplător sau nu, se numără şi printre contributorii neti la bugetul Uniunii, vor avea tot interesul să instituie un control mai strict asupra folosirii fondurilor europene. Ar fi o variantă acceptată de alegătorii din aceste state, preocupaţi de felul în care sînt folosiţi banii proveniţi din taxele şi impozitele pe care ei le plătesc. Iar dacă pentru un mai bun control ar trebui înfiinţate noi instituţii la nivel european, pînă la urmă, de ce nu?
Mai ales că terenul este deja pregătit: în Parlamentul European circulă un raport privind folosirea banilor europeni alocaţi după cutremurul din Italia din 2009, soldat cu distrugeri masive în oraşul L’Aquila. Potrivit documentului, o mare parte din aceste fonduri au fost deturnate în beneficiul mafiei. Iar dacă asemenea lucruri s-au întîmplat într-un stat care aparţine, totuşi, Occidentului, nu este greu să ne imaginăm care este opinia în „marile“ state membre, cînd este vorba despre Europa Centrală şi de Est.
În 2012, toate programele operaţionale ale României au fost blocate de Comisia Europeană, ca urmare a neregulilor constatate în cursul auditurilor realizate pentru perioada 2009-2011. Ultimul program, cel pentru creşterea competitivităţii, a fost deblocat de-abia luna trecută.
Poate că doamna Reding nu va reuşi să-şi treacă propunerea privind procurorul general european. Ceea ce nu înseamnă însă că nu va primi ceva în schimb. De exemplu, întărirea OLAF şi o înăsprire a controlului privind folosirea fondurilor europene. Sau o atitudine mai dură a Parlamentului şi a Consiliului asupra statelor bănuite că ar încălca principiile statului de drept, mergînd chiar pînă la activarea clauzei privind suspendarea dreptului de vot.
Atenţie, aşadar, România!
Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.
Foto: wikimedia commons