Codul bunelor maniere (fiscale)

Nu sînt vreun masochist. Îmi place, ca oricărui alt pămîntean, să plătesc taxe şi impozite cît mai mici. De s-ar putea, n-aş plăti deloc. Altfel spus, sînt un om ca oricare altul. Nu dau pe dinafară de înalt simţ civic, deşi sînt pe deplin încredinţat că „România trăieşte cu taxele tale“. Prin urmare, m-a surprins plăcut ideea unui nou cod fiscal care să scadă TVA-ul şi o mulţime de alte taxe şi impozite. Mi-a părut de la sine înţeles că, în Parlament, respectiva propunere a trecut val-vîrtej. Era să beneficieze şi de urale la scenă deschisă, numai că liberalii au bombănit că nemernicii de stînga au furat ideea lor de dreapta. În inconştienţa mea, aplaudam în gînd, cu bucurie, Codul cel nou. 

Apoi, a fost o vizită. A preşedintelui la Banca Naţională. Mi s-a părut interesant că preşedintele merge la guvernator, nu invers. Probabil, cafeaua de la protocol era mai bună în strada Doamnei. Apoi, la o zi, două, preşedintele face o conferinţă de presă şi zice că nu are de gînd să promulge noul Cod pentru că este mult prea riscant. Situaţiunea devine interesantă. PNL-ul intră în corzi. Cum să îşi schimbe votul fără a deveni penibil? Ce argumente să mai aducă, după ce a clamat sus şi tare că i s-a furat ideea? În fine. După alte cîteva zile de bălmăjeală, după o furtună în PSD cauzată de demisia domnului Ponta, după luări hotărîte de poziţie în privinţa numitului Cod, vine bomba! Guvernatorul se adresează naţiunii şi veştejeşte, în termeni simpli, populari, propunerea înaintată de Guvern. L-am ascultat şi am căzut pe gînduri. Ce să vă zic? Putea să mă ţină preşedintele ore întregi în conferinţe de presă, putea să fie doamna Gorghiu pe micile ecrane zile şi săptămîni, nu mă interesa nici cît negru sub unghie. Ar fi fost nişte nesuferiţi care, de dragul luptei politice, vor să mi-l veştejească pe domnul Teodorovici şi, eventual, să-l demită pe tînărul premier care vrea să-mi reducă impozitele. 

Cînd a vorbit guvernatorul, l-am ascultat. M-a pus pe gînduri. Într-adevăr, să reduci taxele şi impozitele, în acelaşi timp cu creşterea salariilor pentru profesori, medici şi militari, pare cam riscant. Nu băgam de seamă povestea cu ţinta de deficit bugetar stabilită de ţările membre ale Uniunii. În fond, îmi spuneam, Franţa este campioană la depăşit deficitul. Aici, îi dădeam dreptate lui Teodorovici. Ar fi bine să ne vedem şi de propriul interes care, cîteodată, poate fi diferit de cel al zonei euro. Numai că a venit domnul Isărescu şi a dat exemplul cîrmei din coada avionului. Dacă pleci de la Bucureşti spre Londra şi schimbi direcţia cu un sfert de procent, rişti să ajungi la Stockholm. Dacă o mişti cu mai mult (făcînd referire la deficitul propus de guvern), pui cap compas spre Polul Nord. Fir-ar să fie de metaforă! M-a făcut brusc cetăţean responsabil şi am început să mă îndoiesc de justeţea Codului, pe termen lung. Mă şi vedeam zburînd spre ţinuturi arctice, în loc de Londra. 

Nu e în firea Băncii Naţionale să dea semnale atît de puternice, decît dacă situaţiunea e serioasă. Cunoaştem cu toţii faimoasa diplomaţie de care a dat dovadă longevivul guvernator, în deceniile de cînd conduce politicile macromonetare ale ţării. Personal, am înţeles doar că măsurile propuse sînt mult prea riscante, pe cît de populare s-ar dovedi. Am mai înţeles şi de ce a simţit nevoia să apară în public cu un asemenea mesaj. Slaba prestaţie a opoziţiei (mai bine tăceau mîlc) a întărit, mai degrabă decît a slăbit, poziţia Guvernului. Nici preşedintele nu a ajutat cu mult. Domnul Isărescu a fost, practic, forţat de împrejurări să iasă la rampă şi să îşi pună renumele în joc. Un fel de asumare a răspunderii, pentru a bloca o propunere extrem de populară. Domnii Ponta şi Teodorovici sînt acum în defensivă pentru prima oară. Este simplu să îl acuzi pe preşedinte că face un joc anti-PSD. Blocarea PNL-ului nici măcar nu mai este necesară, deoarece s-a blocat singur. De cînd a intrat domnul Isărescu în joc, poziţia Guvernului este, însă, ceva mai complicată.  Acum, trebuie să răspundă cu argumente ceva mai sofisticate decît „interesele străine care vor să ne cotropească patria“.  

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.