Cînd România devine simbolul speranţelor europene
Am urmărit în aceste zile îndeaproape reacțiile presei internaționale cu privire la protestele de la București și din alte orașe ale țării. Niciodată, cu excepția zilelor din decembrie 1989, imaginea României în presa internațională nu a fost atît de bună. Și niciodată evenimentele din România nu au fost considerate atît de pline de semnificații pentru întreaga Europă. Iată doar cîteva idei care au fost atinse de publicațiile internaționale.
● O veste bună pentru întregul proiect european. Filozoful şi scriitorul liberal francez Gaspard Koenig vorbește, în cotidianul Les Échos, despre „Lecţia anticorupţie a cetăţenilor români“. El spune că „manifestațiile demonstrează că apare în Europa o nouă concepţie despre politică, în care probitatea este erijată în virtute cardinală“. „România, revoltată contra populismului şi manifestînd pentru statul de drept, ne-a arătat în aceste zile căile democraţiei (…). Mefienţa faţă de oamenii politici este însoţită de o încredere tot mai mare în instituţii, în particular cele ale Uniunii Europene. (…) Românii ne reamintesc astfel că, în aceste timpuri de euroscepticism, Uniunea Europeană este garanţia ultimă a statului de drept. Românii, spre deosebire de noi, vesticii, au mai vie în memorie autocraţia şi deci strîmbă mai puţin din nas în faţa eurocraţilor. Europa este plictisitoare, dar salutară. Și dacă renaşterea europeană va veni mai puţin de la «nucleul» fondator şi mai mult de la dinamismul periferiei sale?“
Der Standart (Austria) constată că „sperietoarea Bruxelles-ului“ a funcționat în cazul României. „Guvernul român a vrut să sfideze Bruxelles-ul, dar s-a dovedit că este riscant să ridici pumnul ostentativ împotriva UE. Guvernul român și-a făcut calculele sale, fără a se mai gîndi și la propriii cetățeni. Iar ei au participat la cea mai mare mișcare de protest care s a văzut de la căderea comunismului. Meciul București vs Bruxelles, în care s-au angrenat anumite elite politice locale, care au vrut să speculeze sentimentele patriotice, a fost întrerupt“.
Iar ziarul Le Monde găsește o formulă prin care să definească răspunsul opiniei publice la corupție. Cuvîntul este „Dégagisme“. „Dacă vorbim despre etică, ei bine, clasele mijlocii americană sau franceză nu sînt fundamental diferite de clasele de mijloc din România sau din Islanda, de exemplu. Într-o zi sau alta, ele vor constata că fenomenul corupției este furt. (…) Înseamnă că aceia pe care politicienii au promis să-i protejeze au fost înșelați. Și, la rîndul lor, liderii vor ajunge ținta acestei mișcări devastatoare.“
● O provocare regională. Pentru Financial Times, „Acțiunile partidului de guvernămînt PSD au crescut riscul ca România să înregistreze regrese în ce privește statul de drept, la fel ca și în cazul altor țări ex-comuniste. Din fericire, răspunsul puternic dat de românii înșiși a permis blocarea intențiilor Guvernului. Dar românii trebuie să rămînă vigilenți și să se asigure că ordonanțele nu vor fi aplicate într-o altă formă și că Guvernul nu neutralizează controlul democratic. Prietenii și aliații Bucureștiului, inclusiv SUA, ar trebui să sprijine în continuare reformele și să exercite o presiune permanentă pentru a preveni regresele. Aceasta ar putea fi singura modalitate de a preveni ca România să o ia pe aceeași cale ca și unii dintre vecinii săi“. După cum transmite Euronews, preluată de news.ro, „ieșirea românilor subliniază curentul de nemulţumire, ce poate fi observat şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, faţă de prăpastia dintre aşteptări şi realizările procesului de tranziţie“.
● O trezire la viață a României. „De mai bine de 25 de ani, România se află pe un drum al înnoirii. Societatea ei civilă capătă o voce din ce în ce mai critică (…). Este o societate civilă tînără, aflată în drum spre maturitate şi pregătită să facă faţă încercărilor vremurilor noastre. Acest proces de maturizare a societăţii civile din România este, totuşi, ireversibil“, scrie Deutsche Welle.
În Polonia, revista Polityka notează că „în România s-a acumulat multă nemulțumire și nu este prima dată cînd oamenii ies în stradă. Trebuie ca românii să-și ia soarta în propriile mîini. Și să se asigure nu doar că vocea lor este auzită, ci și că evenimentele vor produce rezultate tangibile“. Iar pentru Euronews, „protestele actuale demonstrează şi că noua generaţie rezonează puternic la mesaje care subliniază fisura dintre modul în care a fost făcută pînă acum politica în România şi aşteptările actuale de a face parte dintr-o societate europeană manierată“.
● Un exemplu de urmat. Grecii ar trebui să urmeze exemplul României, scrie portalul Protagon (Grecia). „Grecilor le va lua probabil ceva timp pentru a înțelege cum este posibil ca atît de mulți oameni să protesteze împotriva corupției. Deși istoria ne-a oferit și nouă multe oportunități de a face acest lucru, niciodată n-am simțit nevoia de a ieși în stradă pentru a demonstra împotriva celui mai mare blestem. Toate luptele noastre sociale au fost limitate la a cere ceva din partea statului.“ Iar săptămînalul ungar Magyar Narancs remarcă faptul că „românii au spus în mod clar că nu doresc ca țara să se angajeze pe calea «orbánizării». Și aceasta, în ciuda tuturor beneficiilor cu care Guvernul a încercat să-i împace. Ei au rezistat vitejește tentației.“
(pentru redactarea acestui articol au fost folosite mai multe traduceri ale articolelor de presă folosite în emisiunile RFI România)
Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.