Ce se întîmplă la Varşovia?

Mii de oameni au protestat, la Varşovia, vinerea trecută, în faţa parlamentului, blocînd toate ieşirile din clădire. Şeful PiS, Jaroslaw Kaczynski, prim-ministrul Beata Szydlo, precum şi alţi parlamentari membri ai partidului conservator aflat la putere au fost evacuaţi cu ajutorul forţelor de ordine. Numeroşi alţi deputaţi au decis să-şi petreacă noaptea în clădirea parlamentului înconjurată de mulţime. Scenele de haos transmise de televiziuni lăsau impresia unei lovituri de stat. Ce s-a întîmplat, de fapt?
Miile de demonstranţi au răspuns unui apel al Comitetului pentru Apărarea Democraţiei (KOD) şi au venit să protesteze împotriva unui nou regulament menit să limiteze accesul presei la lucrările Parlamentului, dar şi la adoptarea – neregulamentară, susţine Opoziţia – a bugetului de stat pentru anul 2017.

Conform noului regulament, doar serviciul de transmisie video al parlamentului va mai avea dreptul să transmită imagini din sala de plen. Iar jurnaliştii ar urma să fie „cazaţi“ într-un centru de presă situat într-o clădire învecinată cu Seimul, astfel încît să fie ţinuţi la distanţă de aleşi. Culmea ipocriziei: iniţiatorii susţin că astfel vor să ofere atît parlamentarilor, cît şi jurnaliştilor condiţii de lucru mai bune. De fapt, se tem liderii Opoziţiei, PiS vrea să împiedice jurnaliştii să fotografieze şi să filmeze în timpul şedinţelor parlamentare pentru a nu documenta şi transmite eventualele încălcări ale procedurilor, cum ar fi adoptarea unor decizii în lipsa cvorumului, numărarea frauduloasă a voturilor sau modificări „strategice“ ale ordinii de zi, în funcţie de interesele partidului. În plus, conform noilor reglementări, vor putea fi acreditaţi la parlament cel mult doi jurnalişti pe media. Aceasta ar fi, de fapt, încă o tentativă de a pune botniţă presei. Încă o tentativă, după lovitura de anul trecut, cînd a fost propus un proiect de lege care permite controlul politic asupra radioului şi televiziunii publice. Conform prevederilor acestei legi, preşedinţii celor două servicii publice de media sînt numiţi direct prin ordin al ministrului Economiei. Acelaşi ministru poate să şi demită conducerea instituţiilor. Nicăieri în Europa nu există prevederi similare: tocmai pentru a asigura independenţa editorială, şefii audiovizualului public răspund în faţa parlamentului, controlul fiind exercitat prin mecanisme instituţionale clar definite. 

În ultimii ani, guvernul conservator a introdus mai multe modificări legislative pe care nu doar Opoziţia, ci şi numeroşi lideri politici din Uniunea Europeană le consideră ameninţări la adresa statului de drept. Printre acestea: „reformarea“ peste noapte a Curţii Constituţionale, printr-o modificare a statutului care îi diminuează rolul şi o aserveşte politic. Societatea civilă a acuzat atunci un „atac la adresa Justiţiei“.

Jurnalişti şi activişti civici au creionat în ultimii doi ani o listă impresionantă de derapaje ale politicienilor în relaţia cu presa. În Indexul Mondial al Libertăţii Presei, o cercetare anuală realizată de Reporteri fără Frontiere, Polonia se situează pe locul 47. A căzut 29 de poziţii în clasament într-un singur an – e una dintre cele mai spectaculoase involuţii documentate din această cercetare şi, cu siguranţă, cea mai dramatică scădere din Europa.

Nu e de mirare că organizaţia cere acum Uniunii Europene să aplice sancţiuni economice Poloniei pentru nerespectarea libertăţii şi pluralismului. Secretarul general al organizaţiei, Christophe Deloire, invocă articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene, solicitînd folosirea instrumentelor legale pentru a „sancţiona Polonia şi a pune capăt violării libertăţii presei. De vreme ce această ţară e unul dintre principalii beneficiari ai finanţărilor europene, UE nu trebuie să ezite să lovească Polonia tăind anumite forme de asistenţă“ – afirmă Deloire. Din păcate, libertatea presei în Polonia nu pare să-i preocupe prea tare pe liderii de la Bruxelles. În plus, eventuale sancţiuni nu ar face decît să dea apă la moară discursului antieuropean al PiS.