Bombardier

5 aprilie 2023   PE CE LUME TRĂIM

Un nou termen peiorativ – bombardier – s-a impus în ultimii doi-trei ani în limbajul colocvial-argotic, înlocuind etichetări mai vechi parțial echivalente, dintre care cea mai apropiată pare a fi, în opinia multor vorbitori, cocalar. Cuvîntul nu este cuprins în dicționarele de argou existente, dar Internetul e plin de explicații și discuții asupra sensurilor sale, utilizatorii oferind definiții ad-hoc și exemple extrem de variate. Instabilitatea și ambiguitatea sînt trăsături normale ale cuvintelor cu funcție de stigmatizare socială, ale insultelor cu sens vag, dedus de obicei din context. 

Definițiile propuse de vorbitori actualizează un stereotip social marcat negativ, al individului caracterizat prin violență, obiceiuri de consum și cod vestimentar ostentativ, cîștiguri ilicite, comportament asocial și chiar antisocial: „bombardiere un fel de mafiot/interlop închipuit ce suferă de șmecherie și care sare ușor la scandal” (tpu.ro); „bombardier este un mascul cu mușchi sau cu influență, care aruncă bani” (softpedia.com); bombardierii sînt „cocalari; persoane care dețin mașini vechi tunate, de preferat BMW-uri, Audi-uri, cu frizuri specifice, îmbrăcați în haine de «firmă»” (dictionar-urban.ro). Din stereotipul personajului indezirabil se actualizează numeroase detalii, destul de diferite, percepute subiectiv: „Eu cred că bombardier = aproximativ cu cocalar, genu ăla îmbrăcat în haine mega mulate, cu acei ochelari de soare, eventual acea cămașă cu guleru în toate părțile, și care scuipă o semință în timp ce te întreabă «ce faci fă?»” (tpu.ro); „Nu sînt cumva acei tipi pe steroizi, cu tricouri mai mici cu trei mărimi sau cu niște cămeși cu vreo patru nasturi desfăcuți, care se dau cei mai tari din parcare că i-ar «altoi» pe cei care li se opun, dar în realitate sînt doar niște cocalari tari în gură?” (softpedia.com). Nu lipsesc notele marginale – „persoanele care bagă la păcănele” (reddit.com) – și asocierile cu stereotipuri etnice. Vorbitorii atribuie termenului o etichetă stilistică – „e un cuvînt folosit în jargon să zic așa” (tpu.ro), în „noul jargon de cartier” (softpedia) – și îi recunosc sinonimia parțială cu șmecher și cocalar: „Sînt «jmecherii» de altădată care băgau frica în «fraieri»” (softpedia.com); „fostul cocalar este noul bombardier”(softpedia.com), „cocalari cu încă un nume” (reddit.com). Unele explicații de acest gen au fost traduse în engleză și postate pe site-ul urbandictionary.com, într-o stranie formulă de dialog mixt, datorată poate traducerii automate imperfecte sau unei încercări eșuate de a păstra pitorescul lingvistic: „Mike: Have you seen my wallet? / Romeo: Nu vărule să mor de l-am văzut. / Dan: Youre being such a bombardier Romeo”.

Dicționarele noastre generale cuprind cuvîntul bombardier doar cu sensurile sale proprii: „avion de bombardament” și „militar care lansează bombe” dintr-un asemenea avion. Sensurile metaforice nu sînt greu de dedus, actul de a arunca bombe fiind o imagine emblematică a acțiunii violente, de anihilare a adversarului – ceea ce se poate proiecta într-un scenariu de bătaie, de atac sexual sau pur și simplu de impresionare totală a publicului. Unele intervenții online sugerează că la originea uzului actual ar sta o metaforă de autocaracterizare proprie suporterilor unei echipe de fotbal: „Bombardierii din Vitan” (softpedia.com), „Bombardieri din Giulești” (reddit.com). De fapt, folosirea metaforică a lui bombardier este atestată în presa sportivă încă din anii 1960-1970; cuvîntul desemna – în mod admirativ – un fotbalist (atacant) care domină pe teren, care marchează adesea la poarta adversă: „unul dintre cei mai mari «bombardieri» din Europa și poate chiar din lume a fost centrul atacant austriac «Bimbo»” (Sportul, 1966); „«bombardierii» porților” (Fotbal, 1969). Această accepție s-a păstrat pînă astăzi în limbajul sportiv: „Bombardierii – cei mai căutați fotbaliști” (Tribuna sporturilor, 1993); „Compagno, cel mai mare «bombardier» italian din 2022” (gsp.ro). 

Preluată din fotbal sau dezvoltată autonom, metafora celui care lovește imbatabil a circulat probabil în oralitate, în anumite medii, ca termen de caracterizare pozitivă, sugerînd putere, energie, influență asupra celorlalți. S-a format și un feminin, bombardieră (folosit, de exemplu, în titlul unei manele din 2016)care adapta stereotipul pozitiv la un ideal feminin puternic impregnat de sexualitate (prin asociere cu clișeul bombă sexy, poate și cu o aluzie – prin apropiere fonică – la formele bombate). La un moment dat, metafora de autocaracterizare trebuie să fi fost preluată ironic de către vorbitorii din afara mediului de origine; s-a inversat, astfel, ca și în cazul lui șmecher, valoarea apreciativă a termenului.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice(Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

Mai multe