Bölöni e demodat?
Bölöni e demodat? (în Voetbal Magazine s-a scris că modernitatea nu se regăseşte în dicţionarul antrenorului)
Ia să vedem: dacă într-o publicaţie românească s-ar scrie că Bergodi, antrenorul Craiovei, n-are nici o treabă cu „ultimele cuceriri” în domeniu, credeţi că în Italia ar exista vreun freamăt de nelinişte? Că oamenii fotbalului de acolo, fanii, precupeţele, trecătorii ar rămîne vreo clipă pe gînduri scărpinîndu-se sub pălărie sau batic şi întrebîndu-se abisal: „Băi, frate, soro, ăsta mai e antrenor sau nu?”?
Un jurnalist de la o publicaţie belgiană a lansat o opinie. A dat exemplul unor antrenamente programate prea devreme, cînd săracu' fotbaliator nici nu-şi trage bine gălbenuşul. Şi că, atunci cînd (zice autorul textului) conducerea clubului din Antwerp i-a atras atenţia, de-al dracu' Bölöni a făcut tocmai pe dos. Aici îl văd bine pe Monsieur László. Are un gen de replică mucalită cu efect de usturime. În fotbal, care e artă doar cînd ne convine, răspunsul la întrebările existenţiale e dat de rezultate. Şi ce zic ele? Că Bölöni şi-a dus fosta echipă, în sezonul trecut, pe cea mai bună poziţie ocupată în întreaga ei existenţă. Şi că în sezonul ăsta, pînă cînd s-a tras cortina peste campionatul Belgiei, pe aceeaşi poziţie era. Modernitate?
În fond, oamenii care descifrează cusăturile lumii spun că atunci cînd ai ajuns cel mai sus într-un ciclu trebuie să schimbi imediat ca să nu o iei în jos. Poate că Bölöni era la capătul unui drum. Înainte de momentul despărţirii de clubul în care a funcţionat trei ani am vorbit cu el şi părea măcinat de situaţie. Parcă vorbea doar cu sine, nu şi cu interlocutorul telefonic. Părea adîncit în gînduri întortocheate, dezorientat, obosit. A trăit pandemia singur, cu familia răspîndită prin toată Europa. Poate că şi asta a contat în discuţia finală cu cei de la Antwerp. Nu ştiu. Dar ce ştiu e că, de la Tîrgu Mureş la Steaua şi Cupa Campionilor, de la Naţionala României ca selecţioner pînă la plasarea lui Cristiano Ronaldo pe o orbită stelară şi titlul cu Sporting, de la cea mai bună performanţă din istoria lui Rennes la căderea cu Monaco şi apoi triumful în Belgia cu Standard, retrogradarea cu Lens şi renaşterea de la Antwerp, Bölöni a ştiut mereu să se reinventeze. Iar ăsta e un superb semn de antică modernitate.