Axa Azov

Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina se accentuează. Ucraina a decis, prin votul Parlamentului, instituirea legii marţiale. Textul hotărîrii, adoptat cu o largă majoritate, e mai puţin sever decît se preconizase iniţial. Întîi, pentru că se referă doar la o parte din teritoriu, mai exact la zonele de frontieră cu Rusia; apoi, pentru că durata este limitată la treizeci de zile. Chiar şi aşa, implicaţiile sînt grave. Instituirea legii marțiale permite mobilizarea rapidă a armatei, acordă puteri sporite instituţiilor statului şi restrînge libertăţile civile. De pildă, legea marțială interzice dreptul la demonstrații publice, poate institui cenzura în mass-media, poate obliga cetățenii la muncă în folosul comunității sau pentru apărarea statului. E o premieră: este prima dată cînd Ucraina adoptă legea marțială de la începutul conflictului dintre Ucraina și Rusia (în 2014). Numeroși parlamentari din Opoziție şi au exprimat deja îngrijorarea că situaţia poate degenera şi că, chiar şi în absenţa unor noi provocări din partea Rusiei, preşedintele ar putea cere prelungirea stării de urgenţă, ceea ce ar putea conduce la amînarea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2019.

Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au izbucnit la sfîrşitul săptămînii trecute, după ce marina Rusiei a capturat trei nave ucrainene în apele sale teritoriale. Ucraina susţine că navele se deplasau de la Odessa la Mariupol, în Marea Azov, şi că a informat partea rusă în legătură cu deplasarea navelor. În plus, navele ar fi fost atacate şi avariate în timp ce părăseau zona respectivă. Rusia susţine că navele au ignorat avertismentele şi că au intrat în apele sale teritoriale fără autorizaţie. Un aparent nesemnificativ incident la frontieră, în largul Mării Negre, s-a transformat într-un conflict diplomatic şi militar complicat.

Dar cum s-a ajuns la acest conflict? De fapt, tensiunile sînt mult mai vechi. Aceste frecuşuri au devenit, prin repetiţie, o stare de normalitate. În ultimele luni, Rusia a început să inspecteze toate navele care navighează spre sau din porturile ucrainene. Aceste inspecţii au început imediat după ce Ucraina a reținut (în martie anul acesta) o navă de pescuit rusească din Crimeea. Moscova declară că verificările sînt necesare din motive de securitate, sugerînd că radicali ucraineni ar putea amenința podul de la Kerci. La rîndul său, Ucraina acuză Rusia că încearcă să ocupe Marea Azov și că subminează economia Ucrainei împiedicînd accesul la două porturi importante, Berdiansk și Mariupol. Mariupol e ultimul mare oraș din regiunea Crimeii aflat sub control ucrainean. Produsele din fier și oțel din Mariupol au reprezentat 25% din veniturile de export ale Ucrainei. O eventuală blocadă rusă ar izola acest oraș a cărui economie se bazează în principal pe comerț, transport maritim și turism. Se poate deci presupune că Rusia încearcă în mod activ să restrîngă resursele acestui oraş de importanţă vitală.

Cui îi folosește un conflict între Rusia și Ucraina? – se întreabă Die Welt. În primul rînd, lui Vladimir Putin, susține cotidianul german. Președintele rus e în scădere de popularitate după o controversată reformă a sistemului de pensii. Liderul autoritar de la Moscova are ocazia să schimbe agenda publică, să îndrepte atenția opiniei publice asupra unui subiect mult mai arzător.

Pe de altă parte, președintele ucrainean Petro Poroșenko se pregătește de campania electorală pentru un eventual al doilea mandat. Amenințarea conflictului ar stimula patriotismul ucrainenilor și i-ar oferi un avantaj suplimentar în cursa electorală, sugerează Die Welt.

Chemată de ambele state să tranşeze chestiunea, comunitatea internaţională întîrzie să dea un răspuns ferm. Evident, nimeni nu-şi doreşte un conflict deschis în Marea Neagră. Dar orice intervenţie e riscantă. E de presupus că aria sancţiunilor economice împotiva Rusiei se va extinde. Întrebarea e însă cu ce folos, de vreme ce pînă acum aceste sancţiuni, aplicate la scurt timp după invadarea Crimeii, nu au produs un efect vizibil. Marea Neagră arată, din ce în ce mai mult, ca un „lac rusesc“.