Frînturi de campanie în Moldova

26 noiembrie 2010   EDITORIALE ȘI OPINII

• La EU-TV, un domn pe nume Grigorii Gurdîş de la Partidul „Patrioţii Moldovei“ spune că moldovenii ar trebui să se roage în fiecare dimineaţă spre Putna cum se roagă musulmanii spre Meca. Moderatorul nu îi atrage atenţia că Putna este în România, dar îl zgîndăreşte întrebîndu-l cine poate fi patriot moldovean şi dacă cei care vor unirea cu România sînt şi ei tot patrioţi. Omul răspunde că oricine poate fi patriot moldovean, dar el nu poate să înţeleagă cum vor unii să se unească cu România: „Vor să dea Moldova de parcă ar fi moşia lor“. În plus, există şi în România PRM care are intenţii expansioniste, de aceea trebuie să fim patrioţi. Moldoveni. 

• Campania electorală i-a transformat în duşmani tocmai pe cei care ar trebui să colaboreze şi pe viitor pentru a ţine Partidul Comuniştilor departe de putere. Premierul Vlad Filat şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu au intra în acea fază a conflictului politic în care e evident că oamenii nu se mai suportă personal. România e prinsă la mijloc. În primăvară, declaraţia Băsescu – Ghimpu i-a surprins pe ceilalţi parteneri de coaliţie. Acum, tratatul de frontieră Filat – Baconschi l-a surprins pe Ghimpu. Că Filat ar fi trebuit să-l anunţe e clar. Dar acum par la concurenţă: cine e mai meschin. Ghimpu spune că tratatul cu România este neconstituţional. Întrebat dacă îl va ataca la Curtea Constituţională, spune că nu e ratificat, deci nu poate fi atacat. Apoi adaugă că Parlamentul nu poate ratifica un tratat care nu e constituţional. Un cerc logic: nu îl atac pentru că nu e ratificat, dar nu poate fi ratificat. De fapt, ştie că aveau nevoie de tratatul acesta, că România a acceptat greu, dar logica de campanie domină. 

• Însă, uneori, Ghimpu face toţi banii. Săptămîna trecută s-a dus la arhiva Ministerului de Interne, cu ziariştii după el, au vrut să intre în arhivă, să vadă cum se aplică ordinul de transfer a dosarelor KGB la arhiva naţională. Ministrul de Interne (un general) a venit şi el personal şi nu le-a dat voie ziariştilor să intre. Ghimpu s-a enervat, au urmat scene între preşedinte şi ministru la modul: dom’le, tu eşti tot securist / domnule preşedinte, legea nu dă voie accesul decît în anumite condiţii... Ghimpu a făcut ceva scandal, a zis că e vina lui Filat şi a plecat. Nu e tocmai manierat, dar omul ştie că nu are decît un mandat interimar şi securiştii vor putea ignora ordinul de transfer pînă vine altul şi îl schimbă – vedeţi cum l-au jucat pe Emil Constantinescu pînă i s-a terminat mandatul. Deci, la asta ţin cu Ghimpu. E aprig, cum s-ar zice acolo.  

• Clipurile electorale ale PDLM (Filat) transmit unul şi acelaşi mesaj: Moldova fără sărăcie. Filat îşi întăreşte astfel imaginea pe care şi-a construit-o de la bun început: pragmatic orientat spre economic şi social. Partidul Liberal (Ghimpu, Chirtoacă) are o serie de clipuri şi afişe pe ideea: „Spune da Europei / Spune pa comunismului“. Cu variantele „spune pa“ corupţiei, sărăciei, terorii. Asta ultima cu „pa terorii“ are un iz comic pentru alăturare. Mai au ca sloganuri: „Toţi pentru Europa, Europa pentru toţi“ şi „Alege schimbarea pînă la capăt“. 

• Majoritatea partidelor au clipurile şi în limba rusă, mai multe decît în 2009. Ceea ce e foarte bine, trebuie smulse voturi de la populaţia rusofonă, care altfel rămîne zestre electorală a PCRM. Dintre cele mari, partidul lui Marian Lupu se vrea evident bilingv, şi în clipuri, şi în afişe.

• Uimeşte puzderia de partiduleţe mici care au destui bani să fie foarte vizibile. De pildă, Partidul Umanist din Moldova. Candidatul său, Valeriu Păsat, are o biografie interesantă: primul ministru civil al Apărării, a condus apoi temutul Serviciu de Informaţii şi Securitate, a fost arestat pentru vînzarea unor avioane militare, apoi un fel de refugiu la Moscova, consilier în industria energetică. Figura sa e peste tot prin Chişinău, se vede că are bani de campanie. Pe unul dintre panouri spune că s-a întors să muncească pentru patrie, deşi milionari străini i-au oferit mulţi bani să stea acolo. În clipul electoral, se plimbă prin Moscova şi spune: „Europa nu ne vrea, ca fost ambasador la Moscova vreau aderarea la spaţiul vamal Rusia, Belarus, Kazahstan“. n Mişcarea Acţiunea Europeană are un clip cu o invitată care vorbeşte la Congresul Partidului. Spune destul de coerent că îi aşteptăm în Europa. E Teo Trandafir.  

• La ProTV, Filat este Vlad Filat, la NIT şi la EU-TV este Vladimir Filat. La fel şi în ziarul PCRM Moldova suverană. Vlad sau Vladimir, numele capătă alte conotaţii. 

• Am treabă la sediul guvernului, pregătesc un training în afaceri europene pentru funcţionarii de aici. Toată ziua aud un zgomot de vuvuzea, din faţa clădirii. Seara, aflu de la ştiri că e un om care e evacuat din casă, deşi a participat la evenimentele din aprilie 2009. A doua zi revine, cu acelaşi zgomot. Apropo de aprilie 2009, am fost atunci în piaţă, erau mii de oameni, doar cîteva zeci spărgeau clădirea Parlamentului. Evenimentele capătă tot mai mult aura unei revoluţii. Filozofic vorbind, cine a făcut revoluţia: miile de gură cască sau zecile de tipi violenţi (dintre care unii se băteau eroic cu poliţia, iar alţii jefuiau metodic clădirea)? Omul din faţa guvernului cere casă pentru că a fost la revoluţie. Vor cere din ce în ce mai mult.  n Ca un făcut, cumpăr delicioasa Moldova suverană şi ce titlu văd pe prima pagină: „Pămînt şi bani pentru lovitura de stat de la Chişinău/România se trădează că a fost printre organizatorii evenimentelor din 7 aprilie 2009 şi le dă certificate de revoluţionar“. Normal, s-a ajuns la certificate, după orice revoluţie rămîn unii rataţi şi şomeri care ar dori să trăiască restul vieţii din rente de revoluţionar. De la ce a plecat articolul isteric din MS? O asociaţie anonimă de la Bucureşti – FAPTE-AFAR – eliberează certificate de revoluţionari pentru aprilie 2009. Bineînţeles, România  ca stat nu e implicată şi nici nu dă pămînt şi bani. 

• Ziarul are o rubrică permanentă care se numeşte „Moldova alege victoria“, unde colective de oameni ai muncii şi locuitori de prin raioane semnează declaraţii de sprijin. Anunţurile sună cam aşa: „Locuitorii satelor Stoliniceni şi Gaşpar raionul Edineţ au semnat declaraţii prin care au anunţat că în alegerile parlamentare anticipate din noiembrie «Vom susţine singurul partid cu adevărat popular, Partidul Comuniştilor din R. Moldova». Semnatarii s-au arătat indignaţi de politica promovată de actuala coaliţie de guvernare, este evident faptul că aflarea în continuare a alianţei cu tendinţele sale unionist-fasciste devine un pericol pentru securitatea naţională, pentru suveranitatea ţării, se spune în declaraţiile semnate de locuitorii satelor Stoliniceni şi Gaşpar, care totodată îndeamnă toţi cetăţenii ţării să voteze pentru Partidul Comuniştilor“. 

• Alături, se reproduce în foileton cartea lui Marius Ghilezan Hoţia la români. Încerc să citesc, dar e o colecţie de prostii pretenţioase, încă unu care ştie sigur cum e Românul şi are fir direct cu fiinţa neamului. Nu e de mirare că e reprodus de Moldova suverană, sînt din acelaşi secol. Nici măcar ăla de tocmai a trecut.

Mai multe