Franţa după Versailles

Discursul lui François Hollande din faţa Camerelor reunite ale Parlamentului pare discursul unui preşedinte aflat la început de mandat. Într-un fel, aşa şi este. Pentru că nimic nu mai poate fi cum a fost după atentatele din 13 noiembrie de la Paris. Nici măcar mandatul preşedintelui. O revizuire a Constituţiei. Reforme legislative importante. Realocare de resurse. Acţiuni militare hotărîte. Şi negocieri cu parteneri externi. Totul pentru mai multă forţă în lupta antiterorism. Discursul lui Hollande de luni, de la Versailles, e (aproape) un plan de ţară.

Iată, foarte pe scurt, cîteva dintre chestiunile abordate de preşedinte: Franţa îşi va intensifica loviturile aeriene în Siria. Preşedintele a cerut întrunirea Consiliului de Securitate al ONU şi o mobilizare a statelor europene în virtutea paragrafului 42 al Tratatului UE. De asemenea, Hollande are în vedere o reuniune cu Barack Obama şi Vladimir Putin în vederea creării unei coaliţii antiterorism.

- Fără să pună în discuţie principiile tratatului Schengen, Hollande a cerut, în următoarea perioadă, controale „sistematice şi coordonate“ la frontieră.

- Revizuire a Constituţiei în ceea ce priveşte situaţiile şi modalităţile în care se poate declara starea de urgenţă (de necesitate), precum şi prerogative suplimentare pentru preşedinte în situaţii speciale, astfel încît statul să poată face faţă luptei antiteroriste fără să restrîngă libertăţile cetăţeneşti.

- Modificări legislative importante în ceea ce priveşte acordarea şi mai ales retragerea cetăţeniei: pentru a se apăra de terorişti, Franţa trebuie să poată refuza accesul în ţară cetăţenilor suspectaţi de relaţii cu diverse reţele teroriste.

- Modificări ale Codului Penal sau, mai precis, o adaptare a dispoziţiilor la noua realitate a luptei antiteroriste; printre altele, e vorba de înăsprirea considerabilă a pedepselor, dar şi de noi încadrări ale unor infracţiuni asociate terorismului. 

- 5000 de posturi noi în Poliţie şi Jandarmerie, 2500 de posturi noi în Justiţie, 1000 de posturi noi la unităţile de graniţă. Pe de altă parte, Hollande a mai promis că Franţa nu îşi va mai diminua efectivele militare pînă în 2019.

- Prelungirea pe termen de trei luni a stării de urgenţă.

- Esenţial în discurs e că „Pactul de securitate e mai important decît pactul de stabilitate“. Asta înseamnă mijloace (fi­nanciare) suplimentare puse la dispoziţia Armatei, Poliţiei şi Justiţiei pentru a combate terorismul, angajarea unor chel­tuieli chiar cu riscul unor dezechilibre bugetare.

Toate aceste modificări necesită majorităţi şi consens şi e de aşteptat ca preşedintele să şi obţină asta în Parlament. Oricum, e o întreprindere de durată, un demers care va continua şi în următorul cincinal prezidenţial.

În discursul său de aproape 40 de minute, François Hollande nu a evitat să pronunţe, de mai multe ori, cuvîntul „război“. Un cuvînt care stîrneşte teamă în Europa – dar, pe de altă parte, cum să nu-l rosteşti după un eveniment atît de dramatic precum atentatele de la Paris, care au făcut atîtea victime? I s-a reproşat că a insistat atît de mult pe cuvîntul „război“ şi că „terorismul“ e un duşman pe cît de crîncen, pe atît de vag definit (oficialii germani îl evită cu obstinaţie, folosind, în schimb, parafraze întortocheate şi eufemisme). E drept şi că e înspăimîntător să constaţi modificări instituţionale, constituţionale, legislative atît de bruşte, toate întemeiate pe logica războiului. De fapt, toate aceste schimbări, care se vor o demonstraţie a curajului şi a determinării, arată cît de vulnerabili sîntem în faţa terorismului. Într-un fel, asta e o victorie (de etapă) a duşmanilor Europei: ridicăm garduri, restrîngem drepturi şi libertăţi, ne înarmăm, ne concentrăm pe apărare în loc să avem în vedere bunăstarea.