Traian: Legendele hotelului construit de Eiffel la Iaşi

În timp ce foarte multe clădiri de patrimoniu din Iaşi sînt pe cale de a se prăbuşi, Hotelul Traian este unul dintre monumentele care arată aşa cum se cuvine. Cîteva milioane de euro investite în urmă cu cîţiva ani l-au adus la un standard potrivit cu istoria sa lungă şi, într-o anumită măsură, misterioasă. Respectîndu-se vechiul proiect, imobilul şi-a păstrat intactă faţada exterioară, iar camerele, restaurantul şi sălile de conferinţe au redevenit elegante.

Cel care a proiectat şi ridicat clădirea a fost celebrul inginer şi arhitect francez Gustave Eiffel. Creator prolific, Eiffel a construit poduri, drumuri şi clădiri în mai multe ţări, emblematice pentru activitatea sa rămînînd însă Turnul din Paris, care-i poartă numele, şi Statuia Libertăţii, dăruită de francezi americanilor. Înainte de aceste momente, Eiffel a lucrat şi pe meleagurile noastre, inclusiv în Iaşi, unde s-a implicat în elaborarea unor proiecte cum ar fi Hala Comercială şi podul Iaşi-Ungheni. „Perla Coroanei“ este însă Hotelul Traian, amplasat pe locul unor dughene aparţinînd unui fost primar al Iaşilor, Scarlat Pastia. Construcţia, în stil neoclasic francez, a durat trei ani, pînă în 1882, dar pentru că Pastia, care dorea să construiască un teatru, a dat faliment, proiectul a fost preluat de societatea Creditul Urban (unul dintre creditorii săi) care i-a schimbat destinaţia. Politicianul Eugen Heroveanu, care a vizitat Iaşiul la începutul secolului trecut, spunea într-o carte că Traian era „cel mai frumos şi cel mai mare hotel din ţară“. Printre momentele de referinţă din istoria acestei clădiri-simbol se află banchetul celei de-a XXI-a aniversări a Junimii, centenarul răscoalei lui Horia, în prezenţa lui Mihai Eminescu şi a lui Ion Creangă (ambele în 1884), sau găzduirea, în 1918, a Guvernului României – în exil în timpul ocupaţiei germane.

Ulterior, hotelul a fost cumpărat de o familie de evrei care a fost expropriată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, urmaşi ai acesteia eşuînd recent în încercarea de a le fi retrocedat, după ce, conform actualului patronat, acţiunea în instanţă a fost respinsă pe motiv că nu au putut demonstra filiaţia cu înaintaşii. În 1943, Primăria a renovat clădirea, care n-a scăpat însă de bombardamentele din război. Naţionalizat în 1950, Traian a fost atribuit după Revoluţie unei societăţi subordonate Ministerului Turismului, de la care a ajuns la un om de afaceri. 

În prezent, hotelul are 4 stele şi este parte a unui complex în care mai este inclus Hotelul Astoria, situat în imediata vecinătate.  Două dintre legendele hotelului îşi aşteaptă cercetătorii pentru a le transforma în certitudini. Se zice că, pe 12 iulie 1934, aici ar fi dormit faimoasa actriţă Greta Garbo, cazată sub un nume fals. Resursele online dedicate Gretei indică însă că, exact în acea lună, ea juca în filmul The Painted Vail, producţia avînd loc în Culver City, California. Presa vremii (Opinia de Iaşi sau Universul) nu a scris vreun rînd despre inedita vizită, în timp ce arhiva renumitei agenţii foto Getty Images o arată pe actriţă în timpul filmărilor, pe 6, 16 şi 30 iulie 1934.  

Cealaltă legendă porneşte de la faptul că această clădire a fost ridicată pe o structură metalică (la acea vreme o noutate), avînd coloane de fontă şi platforme metalice, „tehnologia“ fiind inventată de inginerul român Gheorghe Panculescu. Utilizarea ulterioară a acestui procedeu, de către Eiffel, pentru Turnul parizian, variantă invocată în zilele noastre, nu se verifică, deocamdată, dar stîrneşte aprigi dispute, mai ales în mediul online. După renovare, într-un colţ, constructorii au lăsat să se vadă o bucăţică din această structură revoluţionară, veche de 129 de ani. 

Sorin Cristian Semeniuc este doctorand al Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi.