Portarul şi rubinul
La nr. 27 de pe str. Mihai Eminescu este un portar obraznic. Văzînd că o planşă expusă „pentru consultarea publicului“ era lipită pe zidul gheretei de la intrare, m-am apropiat să văd ce mai anunţă Primăria Municipiului despre intenţia de a construi acolo, în mijlocul unei zone protejate şi printre monumente istorice. „Ce căutaţi în curte?“ m-a apostrofat portarul. „Vreau să mă uit ce scrie aici.“ „Aciia nu poa’ să intre oricine de pe stradă.“ Am răspuns cu blîndeţea-mi înnăscută: „Ba chiar aşa. Uite ce scrie: «Publicul e invitat să transmită observaţii şi propuneri», dar omul a ţinut-o morţiş că n-am voie. Am plecat pînă la urmă fiindcă era scris prea mic. Totuşi, am citit că PMB este iniţiatorul unui proiect de noi construcţii al căror beneficiar va fi S.C. Rubin Gold 2004 SRL, adică proprietarul clădirii cu firma Macromax în curtea căreia făcusem doi paşi. Investitor, tot Rubin Gold.
Deoarece publicul nu mai are acces la şedinţele de Consiliu al Primăriei şi la cele ale Comisiei Tehnice, informaţiile pe o asemenea temă nu mai pot fi găsite decît pe site-ul PMB/Servicii/Urbanism/Informarea Publicului/Anunt de Intentie şi doar pînă la 30 noiembrie. Printr-o ordonanţă, OUG7/2011, se interzic derogările la PUZ, finanţate de către privaţi. Tocmai de aceea s-a recurs la o şmecherie; prin convenţia încheiată la 20 septembrie între Rubin Gold şi Primărie, PMB se asociază proiectului. Primarul general nu poate să nu cunoască faptul că zona respectivă include, pe lîngă numerele 4-8 de pe strada Ernest Broşteanu, fără valoare de patrimoniu, trei monumente istorice: Dorobanţi 16 – construită de Petre Antonescu, Dorobanţi 18 – opera arhitectului Ernest Doneaud, precum şi Eminescu 27 – proiectată de J. Alphonce de Saint-Omer. Rubin Gold plănuia de mult să înalţe acolo un hotel de cinci stele, pentru care, în 2008, Smartown Investments dorise să încredinţeze aceste proprietăţi unui mare birou de arhitectură britanic. Ca să ridice un turn de 100 sau chiar 200 de metri, Zaha Hadid avea nevoie de 34.000 de metri pătraţi la răspîntia Dorobanţi cu Eminescu. Rubin Gold se va mulţumi cu dl prof. Dorin Ştefan şi cu cca 5000 mp, care reprezintă fundul parcelelor cumpărate, pentru un cazinou, un hotel, servicii, birouri şi locuinţe... Înălţimea maximă a corpului A va fi de 45 m şi a corpului B de numai 27 m, faţă de 6-8 m cîţi au casele din preajmă. Chiar cu aceste „concesii“, cele două clădiri noi vor agresa puternic un loc încărcat de tradiţie; în Amintirile ei, Zoe Cămărăşescu povesteşte despre holul imens şi uşile masive de stejar pe care le vedea înainte de 1907 în casa verişoarelor Golescu (str. Eminescu 27).
Înafară de prezenţa strivitoare a unui turn, echivalentul unui bloc cu parter şi douăsprezece etaje, în dosul unei clădiri de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi de vecinătatea unui cazinou cu o biserică (Adormirea Maicii Domnului din str. Broşteanu), merită semnalată complicitatea administraţiei cu întreprinzătorii Rubin Gold.
Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.
Foto: L. Muntean