Palatul Teleki din Comlod, comuna Milaș
Un teren întins, păstrînd ici şi colo plantaţii şi arbori bătrîni, urme de alei care au făcut cîndva parte dintr-un parc. Aşezată într-o poziţie privilegiată, o clădire încă impunătoare, deşi pe cale de a deveni ruină. Palatul şi parcul din Comlod, care au aparţinut familiei Teleki pînă spre jumătatea secolului al XX-lea, reproduc atît o situaţie „de epocă“ şi „de familie“, cît şi o stare actuală comună celor mai multe dintre reşedinţele nobiliare de valoare din Transilvania.
Palatul de la Comlod este construit în 1756 de către István Wesselényi de Hadad şi soţia sa, Polixenia Dániel de Varygas. Blazoanele din piatră ale celor două familii, realizate de celebrul sculptor clujean Anton Schuchbauer, domină şi acum faţada principală a palatului: sub o coroană – simbol al unirii familiilor – sînt reprezentate sirena cu un trandafir în mînă, blazon al familiei Wesselényi şi lebăda cu gîtul străpuns de o săgeată, blazonul familiei Dániel. În secolele următoare, fie printr-o căsătorie cu unul dintre urmaşii familiei Wesselényi, fie prin cumpărare, palatul intră în posesia puternicei familii Teleki, care îşi avea reşedinţa principală în satul Gorneşti, nu departe de Comlod. În 1951, clădirea este naţionalizată, iar după 1989 intră în administraţia Consiliului Judeţean Bistriţa.
Palatul este o construcţie reprezentativă pentru barocul transilvănean. Locuirea se desfăşura pe un singur nivel, uşor ridicat faţă de nivelul solului, constituind – împreună cu acoperişul înalt, cu frîngere de pantă – un volum compact şi masiv. Baroce sînt şi bolţile şi întreaga decoraţie interioară şi exterioară care se mai păstrează. Este totuşi foarte probabil ca un studiu atent să pună în lumină existenţa unei etape de construcţie anterioare celei din 1756. Pentru o astfel de concluzie pledează dimensiunea relativ redusă a palatului, în mod evident realizat prin suprapunerea parterului actual peste pivniţele al căror sistem de boltire este specific perioadei Renaşterii. O fostă loggie sau portic, cîteva ancadramente de piatră din aceeaşi epocă, păstrate în pereţii construcţiei de secol XVIII, conduc şi ele la ipoteza conform căreia prima construcţie a fost ridicată de Mihail Teleki în perioada în care era cancelar al Transilvaniei şi că în 1757 urmaşii lui au adaptat vechiul edificiu la cerinţele unui alt tip de viaţă. Să nu uităm nici că, în epocă, o astfel de reşedinţă trebuia să confere reprezentativitate, să întărească statutul social al proprietarului; de aici, decoraţiile de factură barocă aplicate pe pereţii exteriori, ca şi inscripţiile ce fac referire la proprietarii palatului. Parcul care îl înconjura făcea parte integrantă din decorul unei astfel de reşedinţe tipice pentru Transilvania secolului al XVIII-lea.
Astăzi, palatul din Comlod este într-o stare avansată de degradare. Acoperişul parţial distrus a lăsat clădirea expusă intemperiilor, ameninţînd cu distrugerea bolţile care încă nu s-au prăbuşit. Cu toate acestea, palatul Teleki din Comlod este înscris pe Lista Monumentelor Istorice, ca avînd importanţă naţională.
Comuna Milaş, în administraţia căreia se află satul Comlod, se găseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud, la 22 de kilometri vest de Reghin, pe DJ 173. Un drum neasfaltat de cîţiva kilometri leagă Milaş de Comlod.
Cristina Chira este studentă la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, colaboratoare la proiectul „moNUmenteUITATE“. Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, coordonator al proiectului „moNUmenteUITATE“.