Otto Bodascher şi Timişoara interbelică

28 martie 2012   BORDEIE ȘI OBICEIE

„... Sînt cetăţean român de origine cehoslovacă.

De cîteva luni... lucrez la un roman în limba germană, intitulat Morgen şi aş fi extrem de fericit să pot să vi-l prezint cu modestie, Prea Stimate Domnule Editor, ca fiind povestea a douăzeci de ani din viaţa mea de inginer...

Sînt colaborator al Institutului de Urbanism al Universităţii Paris-Sorbonne şi toate lucrările mele, aproape o sută, tratează problema aşezărilor umane... a oraşului, a acestui spaţiu în care toate necesităţile umane, de ordin material şi moral, vor fi satisfăcute; a oraşului în care mulţumirea umană realizată astfel reprezintă baza coabitării pacifice a indivizilor şi popoarelor.

Aşa cum v-am comunicat deja, este vorba despre romanul vieţii mele, cu speranţele şi decepţiile ei, despre un roman al edificării tehnice şi sociale a oraşelor în Italia, în Europa Centrală şi dincolo de Ocean.

Aş fi extrem de mulţumit să vă pot trimite acest roman... spre publicare.

Otto Bodascher
Ingénieur en chef du Bureau des
Études Municipales
TIMIŞOARA (Roumanie)“

Scrisoarea din care am citat, scrisă în limba germană şi datată 1.08.1938, trimisă Editurii Allert de Lange din Amsterdam, este semnată de unul dintre cei mai remarcabili urbanişti din România interbelică. Otto Bodascher este cu toate acestea un necunoscut pentru mulţi profesionişti, ca şi pentru cei care sînt locuitori ai Timişoarei de cîteva generaţii. Nu am reuşit să aflu cînd s-a născut, unde şi-a făcut pregătirea profesională, nu ştiu ce s-a întîmplat cu el după anul 1939, an în care i-am găsit publicate ultimele articole. Ceea ce ştiu despre Otto Bodascher, în afara informaţiilor cuprinse în corespondenţa sa cu editura olandeză – în a cărei arhivă se păstrează doar scrisorile sale, nu şi romanul, pe care pare totuşi să-l fi trimis spre publicare –, se referă la activitatea sa profesională.

Lucrează în cadrul Serviciului tehnic comunal al Primăriei, mai apoi este – aşa cum o arată semnătura din scrisoare – şeful Biroului de Studii Municipale. Semnătura lui se regăseşte, uneori însoţită de comentarii, pe multe dintre planurile depuse pentru autorizarea construcţiilor. Şi tot el este cel care semnează – singur sau alături de Adrian Suciu, arhitectul-şef al oraşului – studii, analize economice şi reglementări care concură la o dezvoltare armonioasă şi modernă a Timişoarei. Din fericire, aceste documente se află la Arhivele Naţionale, Filiala Timiş, şi pot fi consultate.

O altă sursă de informaţii sînt articolele pe care le publică. Am aflat astfel că, în 1933, face o călătorie de studii şi informare asupra modului de funcţionare a administraţiei urbane în cîteva oraşe din Cehoslovacia. Începînd din acelaşi an şi pînă în 1939, publică în Urbanismul condus de Cincinat Sfinţescu, dar şi în La vie urbaine – revistă a mai sus-citatului Institut de Urbanism al Universităţii Paris-Sorbonne – articole referitoare la istoria şi starea oraşului Timişoara, dar mai ales texte orientate spre metode de obţinere a unei calităţi ridicate a vieţii urbane.

Puse împreună, toate acestea alcătuiesc portretul unui specialist de excepţie, cu largi cunoştinţe în domeniul urbanismului şi gestiunii urbane, dar şi pasionat de munca lui. În mod cert, Otto Bodascher – despre a cărui viaţă ştim atît de puţin – este un entuziast al modernităţii şi modernizării, un profesionist militînd pentru înţelegerea oraşului ca „un organism viu în continuă dezvoltare“. Fără îndoială, lui şi celor care au lucrat alături de el le datorăm păstrarea unei coerenţe urbane de netăgăduit, care nu numai că marchează încă oraşul, ci are efecte majore în planul mentalităţii şi civilizaţiei Timişoarei de astăzi.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Mai multe