Incursiune în Clujul renascentist
Oraşul Cluj ascunde comori arhitectonice nebănuite pentru locuitorii săi. Vechi de sute de ani, Clujul este fascinant prin istoria lui multiconfesională şi prin atracţiile pe care le găzduieşte în bisericile din oraş. Un tur ghidat al celor mai importante monumente renascentiste, dar şi baroce din oraş relevă străinului venit la Cluj un burg plin de istorie. Turul ghidat a fost posibil datorită istoricului clujean de artă Kovacs Zsolt, care oferă oricărui curios informaţii istorice de primă mînă.
„Nu poţi muri împăcat pînă nu îţi cunoşti locul unde te-ai născut“ – spune un dicton latin. Clujul merită vizitat, cunoscut pînă în cele mai intime detalii ale sale, pentru că este un oraş fascinant, cu totul special prin istoria sa.
Povestea începe cu declararea Clujului ca oraş regal, practic oraş liber, şi apoi cu devenirea Transilvaniei principat autonom. La 1541, Clujul se constituie ca un important centru al Transilvaniei, odată cu autonomia Ardealului.
Turul ghidat al Clujului renascentist atinge cîteva puncte de referinţă: Casa Wolphard-Kakas, Palatul Bánffy, Biserica Sfîntul Mihail, Biserica Piariştilor şi Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu.
Casele renascentiste ale Clujului erau situate ultracentral şi majoritatea prezentau un gang şi camere cu două ferestre la parter. Din secolele XVI-XII, Clujul devine un oraş burghez. Proprietarii caselor devin cetăţeni clujeni, iar nobilii care cumpără imobilele au un statut egal cu al oricărui alt cetăţean.
Una din cele mai importante comori renascentiste este Casa Wolphard-Kakas. Clădirea a început să fie construită în 1534, fiind finalizată abia în 1600. E puţin cunoscută de clujeni. Accesul spre ea se face prin prima curte interioară, de pe Bulevardul Eroilor, pe partea stîngă, în sensul de mers spre Teatrul Naţional.
A fost construită de prim-judele Clujului, Adrian Wolphard, şi se păstrează în condiţii bune, pînă azi, o parte însemnată a clădirii. Monograme cu numele lui Wolphard, dar şi al continuatorului său, István Kakas, care apar pe ancandramente, sînt conservate excelent. De asemenea, ceasul solar e foarte bine păstrat. István Kakas, preot, era pasionat de astronomie şi astrologie.
Următorul obiectiv este celebrul Palat Bánffy. Edificiul reprezintă o emblemă a barocului din Transilvania. Conţii Bánffy aveau deja o casă în secolul al XVII-lea. Ulterior, s-au extins şi s-a constituit, astfel, un teren de mari proporţii. Pe acesta a fost ridicat palatul, de către guvernatorul Bánffy Györg, la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. A fost sediul Guvernului Transilvaniei. Acum e sediul Muzeului Naţional de Artă, dar sînt probleme cu retrocedarea, o parte fiind deja retrocedat!
Biserica „Sfîntul Mihail“, monument în esenţă gotic, a fost construită în mai multe sute de ani. În interior se află un fascinant altar, al celor trei Marii. De asemenea, din perioada renascentistă s-a păstrat un simbol al Clujului şi monograma preotului care oficia în acea perioadă.
Frumoasa Biserică a Piariştilor este prima biserică barocă din Transilvania, ridicată între anii 1718-1724. Se remarcă altarele, construite de arhitectul Cristoph Tausch, care a proiectat şi biserica. Mult timp, ea a aparţinut iezuiţilor, care în 1579 au venit la Cluj – Mănăştur, invitaţi de principele vremii , Ştefan Báthory, dar de nenumărate ori au fost izgoniţi din oraş de unitarieni, fiind consideraţi adversari. Se remarcă altarele Sfîntului Anton şi ale Sfintei Rita, dar şi cel al Maicii Domnului.
Biserica Reformată din strada Kogălniceanu se evidenţiază prin blazoanele mortuare extrem de atractive, dar mai ales prin amvonul a cărui carcasă din lemn de chiparos e panotată cu alabastru. Strada, considerată cea mai frumoasă din Cluj, este foarte vizitată de grupuri de turişti sosiţi în capitala Ardealului. Orice posibil vizitator are ce să vadă, într-un oraş unde românii şi maghiarii locuiesc împreună de sute de ani.
Tiberiu Fărcaş este jurnalist, realizator al site-ului www.clujulcultural.ro.