Braşov: zona „După Ziduri“ – pîrîul Graft, în pericol

7 mai 2014   BORDEIE ȘI OBICEIE

Intrată în tradiţia manifestărilor culturale ale oraşului, Zilele Braşovului debutează în ultima săptămînă din aprilie sub sloganul „cel mai frumos şi cel mai verde oraş din România“. Oraş turistic cu tradiţie, Braşovul înconjurat de înălţimi împădurite este, într-adevăr, un oraş frumos, vizitat anual de un număr impresionant de turişti atraşi în special de Centrul istoric, care şi-a păstrat nealterată configuraţia reţelei stradale şi fortificaţiile medievale. Acestea din urmă dăinuie pînă în zilele noastre, datorită obstacolelor naturale de relief pe laturile de nord şi sud-est (respectiv, dealul Warthe şi dealul Tîmpa), constituind o deosebită atracţie. Braşovul e însă din ce în ce mai deficitar în ceea ce priveşte norma de spaţiu verde/locuitor, şi cu un procent de plantaţii, dispărute în zona centrală, de 30%, în ultimii 60 de ani.

Zona situată în partea de nord a oraşului, zona pîrîului Graft – sau „După Ziduri“ – păstrează configuraţia sistemului defensiv construit pe parcursul secolelor XV-XVIII.

Constituind un peisaj definitoriu, unic în relaţia care se creează între vestigiile medievale şi peisajul înconjurător, latura fortificaţiilor de nord-est ale Cetăţii Braşov – flancate de Bastionul Fierarilor spre vest şi Bastionul Curelarilor spre est – era adiacentă pîrîului Graft. E vorba de un pîrîu artificial, săpat în stîncă, cu rolul de a colecta o parte din apele ce veneau din Schei şi totodată de a constitui un obstacol natural împotriva atacatorilor. Prima centură de ziduri de fortificaţie, ridicată în secolul al XV-lea, prevăzută cu opt turnuri de pulbere, a fost ulterior dublată spre exterior de o a doua incintă de ziduri, fără turnuri, prevăzută doar cu drum de straje. Spaţiul dintre ziduri era delimitat în ţarcuri denumite „zwingere“, repartizate diferitelor bresle pentru apărare în caz de atac. Actualul drum de-a lungul zidului a fost amenajat tîrziu, prin umplerea cu pămînt a albiei părîului. Din asamblul fortificaţiilor acestei laturi făceau parte şi turnurile exterioare de observaţie şi apărare avansată, Turnul Negru şi Turnul Alb, situate pe versantul dealului Warthe, în directă legătură cu latura nordică a Cetăţii.

În prezent, întreaga zonă delimitată de pîrîul Graft şi Calea Poienii constituie un parc natural. Terenul este împădurit, cuprinde alei şi amenajări de agrement în relaţie cu traseele de vizitare a monumentelor respective, care au fost de curînd restaurate şi integrate în circuitul turistic cultural-istoric, împreună cu Bastionul Graft şi Zidul Cetăţii.

Între 1887-1888, Kronstadter Verschonerungs Verein (Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Braşovului, înfiinţată în 1880), care a avut un rol predominant în amenajarea şi întreţinerea locurilor pitoreşti şi a spaţiilor verzi ale oraşului, realizează în partea de sus a Livezii Poştei o alee de promenadă denumită Promenada Regală, în relaţie cu posibilitatea de vizitare a turnurilor medievale. Versantul spre oraş al dealului a fost amenajat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca loc de recreere şi promenadă, urmărindu-se integrarea vestigiilor istorice într-un circuit de vizitare, în relaţie cu puncte de perspectivă asupra oraşului şi păstrarea caracterului peisager în cadrul parcului natural.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, din necesitatea rezolvării unor probleme tehnice sau de trafic, au fost făcute unele intervenţii de construcţie care nu au ţinut cont de potenţialul peisager al zonei. Executarea noii şosele spre Poiana Braşov, în 1960, a distrus parţial Promenada Regală. Actualmente, zona în care se găsesc cîteva dotări culturale de primă importanţă pentru oraş este aglomerată de circulaţia auto, prin capul de linie al transportului în comun şi parcajul din apropierea Bibliotecii Judeţene, realizat prin acoperirea canalului Graft pe porţiunea din dreptul Liceului „Aprilly Lajos“, desfiinţarea vegetaţiei şi asfaltarea pe toată suprafaţa, pînă la panta dealului.  

De curînd, municipalitatea oraşului promovează cu insistenţă un proiect de transformare a străzii Mureşenilor într-una pietonală. Se doreşte devierea traficului auto prin zona „După Ziduri“, prin crearea, pe o distanţă de 600 de metri, a unei artere – tunel cu două fire de circulaţie de-a lungul traseului pîrîului Graft, care va face legătura între Bd. Eroilor (zona Bibliotecii Judeţene) şi str. Gh. Bariţiu. Tunelul ar avea debuşeul în dreptul bastionului Fierarilor  – actualul sediu al Direcţiei judeţene a Arhivelor Naţionale. De asemenea, se prevede amplasarea, pe versantul împădurit din spatele Bibliotecii Judeţene, a unei clădiri pentru parcări pe patru niveluri – subterană şi supraterană –, cu 348 de locuri.

Motivaţia acestei iniţiative este transformarea străzii Mureşenilor într-una pietonală. Actualmente, ea e principala arteră comercială, cu trei fire de circulaţie, care, în comparaţie cu străzile Castelului şi Bălcescu (situate tot intramuros), asigură mai fluent traversarea Centrului istoric. Ideea contravine evoluţiei istorice a oraşului, avînd în vedere că strada Mureşenilor – care se chema strada Vămii – constituia principalul drum de circulaţie a mărfurilor în Cetate şi de traversare a oraşului medieval pe direcţia est-vest, dinspre cîmpie spre cartierul Schei.

Execuţia lucrărilor propuse prin proiect pentru realizarea parcajului şi a tunelului (săpături, excavări) presupune dispariţia parcului natural prin distrugerea vegetaţiei existente pe o suprafaţă de 12.000 mp. Prin intervenţiile asupra reliefului, organizarea acceselor în tunel şi astuparea, chiar şi parţială, a cursului de apă, se modifică complet aspectul peisajului cultural constituit istoric. Turnul Negru, bastionul Graft şi celelalte monumente de importanţă naţională la care s-au întreprins recent lucrări de restaurare din fondurile Consiliului judeţean sînt direct afectate de traseul propus pentru tunel, lucrările de excavare punînd în pericol stabilitatea acestora.

Constituind un element de unicitate în cadrul oraşului, care contribuie la personalitatea Braşovului, zona „După Ziduri“ impune o tratare specifică, ţinînd cont de prevederile documentelor de urbanism în vigoare.

În regulamentul de urbanism al PUZ, zona este încadrată în subdiviziunea ZIR 7, ca zonă „cu potenţial de rezervaţie peisagistică, ce flanchează zona de rezervaţie de arhitectură «Cetate», relaţionînd organic cu aria cu ţesut preponderent medieval cu reperele naturale ale Braşovului: Dealul Warthe şi Muntele Tîmpa. Prezenţa la limită a fragmentelor de fortificaţii (zidul Cetăţii, turnuri, bastioane) integrate organic în spaţii verzi naturale (masiv plantat) sau amenajate susţine necesitatea menţinerii sau creării unor noi trasee de parcurs/percepţie a unui peisaj cultural de excepţie. Orice intervenţie trebuie să fie prudentă, urmărind protejarea maximă a patrimoniului natural şi construit existent“, iar ca intervenţii sînt interzise „orice construcţii în afara celor strict necesare întreţinerii spaţiilor verzi publice sau private protejate şi amenajate.“ Proiectul întocmit de firma SC KXL SRL Bucureşti este  promovat de municipalitate şi a primit avizul Ministerului Culturii pentru faza Plan urbanistic de detaliu (PUD).

Datorită valorii deosebite a sitului şi prin faptul că el reprezintă o zonă de un pitoresc aparte, care a constituit motiv de inspiraţie pentru o serie de artişti plastici renumiţi, acest loc, intrat în tradiţia oraşului, este foarte apreciat şi iubit de braşoveni şi de turiştii care vizitează oraşul.

Îngrijoraţi de pierderea unui element de identitate intrat în memoria locului, de efectul pe care execuţia tunelului îl poate avea asupra integrităţii vestigiilor istorice, dar şi de rapiditatea cu care o serie de măsuri de creare de noi locuri de parcare distrug tot mai mult spaţiile verzi ale oraşului (vezi proiectul avut în vedere pe terenul aparţinînd fostului Spital de Dermatologie, care desfiinţează în totalitate parcul spitalului şi clădirile existente, anularea caracterului peisager al aleii Brediceanu, care a început cu tăierea arborilor seculari ce bordau aleea şi continuă prin desfiinţarea spaţiului verde de pe latura construită, în vederea creării de locuri de parcare), cetăţenii interesaţi de calitatea locuirii în oraş au iniţiat o petiţie online adresată Primăriei Municipiului Braşov. Se încearcă informarea publicului şi instituirea unei dezbateri publice privind proiectul, ţinînd cont de distrugerile ireversibile pe care le-ar produce şi mai ales de costurile pe care le implică şi care ar putea fi dirijate pentru alte priorităţi.

Dezavantajele soluţiilor sînt atît de evidente, încît perseverenţa cu care se insistă în promovarea lor nu poate da naştere decît unor suspiciuni.

În speranţa unui dialog constructiv între edili şi cetăţenii interesaţi de soarta oraşului, dar şi cu arhitecţii urbanişti, se pot găsi împreună soluţii mai viabile, care să ofere soluţii mai funcţionale şi mai economice. 

Marina Iliescu este arhitect.

Mai multe