Unde ne sînt revistele?

Nu vreţi să ştiţi care e cea mai citită revistă din România. Unii dintre dumneavoastră chiar o citiţi, dar nu ştiţi că e o revistă. Alţii o aruncă direct la coş, după ce o găsesc în cutia poştală (deşi nu sînt abonaţi, în sensul obişnuit al termenului). Nici prin cap nu vă trece că fasciculul ăla de foi tipărite – precis l-aţi văzut măcar o dată – este o revistă. Şi totuşi, oficial, este. Biroul Român de Audit al Tirajelor a publicat recent cifrele privind audienţa publicaţiilor din România. La categoria reviste, cea mai citită este Kaufland, cu peste 5 milioane de cititori pe apariţie. Da, Kaufland. Adică publicaţia aceea pe care o găsim în supermarketurile cu acelaşi nume sau în cutia poştală şi care conţine, în cea mai mare parte, poze cu produse şi preţurile aferente. Şi alte reţele de supermarketuri au publicaţii asemănătoare, dar cei care se ocupă de Kaufland au fost mai isteţi. Pe lîngă poze cu produse şi preţuri, au mai pus cîteva ştiri, niscaiva integrame, o reţetă-două (cum s-ar zice în jargonul breslei, “conţinut editorial”), ceea ce a transformat obiectul cu pricina dintr-un simplu fascicul publicitar în “revistă”. (Nu daţi drumul la ironii, vă rog, nu vă grăbiţi să spuneţi “păi ce, aia e revistă?”; tehnic vorbind, dacă ai cîteva ştiri, un rebus, reţete şi vreun interviu mic, tre’ să denumeşti obiectul revistă, că altfel n-ai cum să-i spui). Şi s-a înscris în BRAT, pentru a avea o validare oficială a statutului de revistă şi a tirajului. Şi a luat caimacul. Căci, avînd peste 5 milioane de cititori, poate oricînd să obţină publicitate plătită, dacă vrea. Şi, în orice caz, e o bună idee de afacere.

În rest, în clasamentul audienţelor urmează, la mare distanţă (cu 917 mii de cititori), Practic în bucătărie. Apoi, Click TV (632.000) şi, de la 500.000 în jos, tot scăzînd, Libertatea pentru femei Reţete, Click Sănătate, Click Poftă Bună, Gazeta Sporturilor de Duminică, Practic Cărticica Practică, Ce Se Întîmplă Doctore ş.a.m.d. (Am respectat ortografia din listă). National Geographic are 276.000 de cititori. Femeia are 245.000, alte reviste adresate publicului feminin (altădată de mare succes) se învîrt pe lîngă suta de mii sau mai puţini, cam cît Ştiinţă şi Tehnică (94.000) ori Caţavencii (91.000). Dilema veche – la care am plăcerea şi onoarea să lucrez de aproape 23 de ani – are 47.000 de cititori, mai puţini decît Mami (54.000), dar mai mulţi decît Men’s Health (43.000). S-ar părea, dacă luăm în serios cifrele, că mamele au mai multe dileme, bărbaţii cu muşchi mai puţine.

Aceste cifre – ca să nu existe confuzii – reprezintă numărul total de cititori pe ediţie (nu, cum poate ar crede unii, tirajul vîndut, care e mult mai mic). Ce observăm? O scădere de ansamblu a audienţei revistelor. După ce au dispărut multe dintre revistele care au avut succes în anii ’90, piaţa a rămas împărţită, în linii mari, între cîteva categorii care-şi dispută cea mai mare felie din public (şi din publicitate): revistele despre bucătărie, sănătate, amenajarea locuinţei, ghiduri TV şi publicaţii pentru femei. National Geographic e o interesantă excepţie într-o astfel de serie. Dacă nu reapărea “bătrîna” Ştiinţă şi Tehnică, n-am fi avut nicio revistă ştiinţifică (într-o lume în care ştiinţa şi tehnologia dau tonul schimbărilor celor mai dinamice). N-am avut niciodată, din 1990 încoace, un săptămînal de actualităţi de tipul Time sau L’Express; acum e prea tîrziu pentru aşa ceva. Dar cea mai importantă observaţie este că, în general (cu cîteva excepţii, desigur) revistele tipărite se chinuie să supravieţuiască.

Probabil că, în cîţiva ani, lista de reviste tipărite va fi mult mai scurtă (sau deloc). Peste tot, presa tipărită are cam aceleaşi probleme, dar în ţări precum SUA, Germania ori Marea Britanie dificultăţile majore le au cotidienele, în timp ce revistele se descurcă mai bine. La noi, toată presa o duce prost, la grămadă. Cauzele şi explicaţiile sînt multe, dar realitatea e, pînă la urmă, simplă: tot mai puţini oameni citesc reviste. Unii au adoptat lectura online, cei mai mulţi continuă să caşte gura la televizor. Multe reviste au devenit – pentru a putea rezista – foarte comerciale, dînd spaţiu pentru reclamă, articole de PR ş.a.m.d., din care au cîştigat bani pentru ziua de mîine, dar cu care au alungat cititorii de poimîine. Procesul a început să curgă de multă vreme, ce vedem acum e doar sfîrşitul neglorios.

Articol apărut pe 

Fotografie de Marius Georgescu.