Ucraina sub lupă

19 iulie 2019   Dileme on-line

La sfîrşitul acestei săptămîni, duminică mai exact, în Ucraina au loc alegeri parlamentare. Dacă vă întrebaţi de ce ne-ar interesa noi, românii ce se va întîmpla în Ucraina după alegerile de duminică un posibil răspuns este pentru că vizează direct peste 400.000 de vorbitori de română (la ultimul recensămînt realizat în Ucraina în 2001 unii s-au declarat de etnie „română”, iar alţii s-au declarant „moldoveni”) precum şi soarta celor peste 15.000 de copii care învaţă în limba română în cele 72 de şcoli cu astfel de clase din Ucraina.

Asta în contextul în care chiar săptămîna asta (pe 16 iulie) a intrat în vigoare controversata Lege a limbii de stat în Ucraina, lege care prevede că „toţi cetăţenii Ucrainei trebuie să vorbească limba de stat care este limba ucraineană”.  Iar guvernul de la Kiev a adoptat o strategie de promovare a limbii ucrainene ca limbă de stat pînă în 2030.

Legea aceasta coroborată cu Legea educaţiei adoptată acum 2 ani şi aflată în plin proces de „implementare” au fost aspru criticate de România şi de Ungaria (în regiunea Transcarpatia există şi o minoritate maghiară de peste 150.000 de persoane). Deranjul e într-adevăr mare, atît de mare încît în octombrie 2017 preşedintele Klaus Iohannis şi-a amînat vizita pe care o avea programată la Kiev din cauza adoptării Legii educaţiei. Şi chiar săptămîna aceasta, pe 16 iulie odată cu intrarea în vigoare a Legii limbii de stat în Ucraina, aflat în vizită în regiunea Zacarpatia din Ucraina ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunţat că Ungaria se va opune prin veto începerii oricăror discuţii între Ucraina şi NATO pînă cînd minoritatea maghiară din Zacarpatia nu îşi „redobîndeşte dreptul la educaţie în limba maternă”. Ministrul de Externe Szijjártó a mai spus că speră că noul Parlament de la Kiev va face cele necesare pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Ungaria şi Ucraina.

Discuţia despre cele două legi e însă mult mai complicată  şi mai toată lumea se aşteaptă la o anumită „flexibilitate” după alegerile parlamentare. Va mai dura însă pînă se limpzesc şi se aşază lucrurile.


Rada Supremă (Parlamentul Ucrainei)

Țara se transformă

Avem destule alte motive pentru a urmări cu mare atenţie alegerile de duminică. E cea mai mare ţară din vecini, cu populaţie de vreo 45 de milioane, şi trece prin transformări rapide. În domeniul IT concurează deja puternic România plus că e un jucător important în domeniul alimentar.

Ucraina – da, Ucraina! – e cel mai mare exportator de cereale din lume – în jur de 50 de milioane de tone aşa că o recoltă bună sau slabă afectează preţurile la nivel regional şi global, deci implicit şi pe producătorii de cereal din România care au afaceri de cîteva miliarde de euro pe an.

Un alt motiv de a fi interesaţi de cum va fi viitorul Parlament de la Kiev e „criza din Donbas” şi „situaţia Crimeei ”. Sigur că pentru români conflictul din Donbas sună ca ceva foarte îndepărtat. Adevărul e că, faţă de Dobrogea, partea de sud a regiunii Doneţk e la vreo 700 de kilometri, adică nu mai departe decît Bihorul sau Maramureşul. Conflictul şi criza par acum singurele piedici pentru Ucraina să devină rapid, în circa 10 ani, noua stea a Europei. Pentru asta însă ar trebui să găsească o soluţie acceptabilă la crizele din Donbas şi Crimeea, altfel Ucraina va rămîne izolată şi strivită între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă.

Ţara trece prin transformări rapide dar rămîne de văzut cum va arăta Ucraina şi încotro se va îndrepta după aceste transformări.

Într-o recentă discuţie cu mai mulţi jurnalişti români, Ambasadorul Ucrainei, E.S. Oleksandr Bankov, spunea despre alegerile parlamentare din 21 iulie: „Sînt de părere că o să avem parte de schimbări importante”.  În ceea ce priveşte învăţămîntul în limbile minorităţilor din Ucraina, Ambasadorul Oleksandr Bankov a adăugat: „Nu exclud posibilitatea unor amendamnte la Legea educaţiei, în viitorul Parlament ar putea fi mai multă flexibilitate. Însă pînă nu vedem care e rezultatul alegerilor orice verdict în această direcţie e doar o speculaţie”.   

Depăşind pentru moment „sensibilitatea dosarului legat de minorităţi, care este foarte politizat”, cum l-a descris Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, România trebuie să înţeleagă faptul că ucrainenii sînt din nou într-un moment de cotitură. Ucraina şi ucrainenii s-au schimbat mult în ultimii ani dar statul şi clasa politică par să nu fi ţinut pasul cu aceste schimbări.  

Sondajele de la începutul acestei veri indică faptul că aproape 60 la sută dintre ucraineni susţin o eventuală aderare a ţării la Uniunea Europeană. Mai mult, întrebaţi dacă ar vrea ca Ucraina să devină membră a alianţei militare NATO,  62% dintre ucraineni răspund „DA”. În urmă cu doar 7 ani, aderarea la NATO era susţinută de doar 15 la sută din populaţie.


Fostul Spital de Psihiatrie din Slaviansk, regiunea Doneţk. Bombardat şi abandonat

Așteptările dinaintea alegerilor

Ucrainenii au arătat clar că s-au săturat de starea de fapt din ultimii ani la alegerile prezidenţiale din luna aprilie. Spre surpriza tuturor, Volodimir Zelenski, candidat care părea iniţial doar o pată de culoare în cursa pentru funcţia de preşedinte al Ucrainei, l-a învins pe preşedintele în funcţie, Petro Poroşenko. „L-a învins” e doar formularea politicoasă pentru victoria zdrobitoare a lui Volodimir Zelenski ales de 73 % dintre cei care s-au prezentat la urne în turul II al prezidenţialelor.  Surpriza victoriei clare este dublată de faptul că singura tangenţă cu politica a lui Volodimir Zlenski este rolul de preşedinte al Ucrainei pe care actorul îl joacă într-un serial TV intitulat „Servitorul poporului”. Ajuns preşedinte, în chiar discursul inaugural din luna mai, Volodimir Zelenski a anunţat  convoacarea de alegeri anticipate, cele care au loc la sfîrşitul acestei săptămîni. Forţarea alegerilor parlamentare anticipate e o decizie destul de curioasă mai ales că alegerile la termen trebuiau să aibă loc peste 3 luni.    

Pînă una-alta, duminică ucrainenii sînt chemaţi la urme pentru a vota un nou Parlament.  Rada Supremă, cum e denumit parlamntul Ucrainei, e format din 450 de parlamentari însă sistemul de vot este mai complicat. Jumătate dintre parlamentari (225) sînt aleşi pe liste de partid în timp ce cealaltă jumătate sînt aleşi în circumscripţii uninominale într-un singur tur. E exact sistemul de vot folosit pentru alegerea primarilor în România: cîştigător e candidatul care obţine cele mai multe voturi în singurul tur de alegeri indiferent de cît reprezintă acestea procentual.

Ultimul sondaj de opinie realizat la începutul acestei săptămîni dă un scor de aproximativ 50% pentru partidul „Slujitorul Poporului”, partid nou înfiinţát şi condus de preşedintele Zelenski.

Platforma Opoziţiei – Pentru Viaţă are susţinerea a 11% dintre cei care intenţionează să voteze, aceasta fiind o formaţiune politică cu o atitudine pro-Rusia şi care se opune făţiş aderării Ucrainei la NATO şi la Uniunea Europeană.

Exceptînd eventualele surprize, alte trei partide ar urma să depăşească pragul electoral de 5%. Partidul „Solidaritatea Europeană” condus de fostul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko,  e preferat de aproape 8% dintre alegători, partidul „Batkivshchyna” al fostului premier Iulia Timoşenko are un scor de 7% şi un alt partid nou „Vocea” se bucură de susţinerea a aproximativ 6 la sută din electorat. Noul înfiinţatul partid „Vocea” e condus de un foarte popular solist rock, Sviatoslav Vakarciuk.

Conform sondajului de opinie, alte două partide – „Blocul Opoziţiei” şi „Forţă şi Onoare” (condus de un fost şef al SBU- Seviciul de Securitate al Ucrainei) par că vor obţine scoruri sub pragul electoral de 5 % însă diferenţa e mai mica decît marja de eroare a sondajului citat. 

Sondajele de opinie au însă relevanţă doar pentru cele 225 de locuri de parlamentari aleşi proporţional pe liste. Cum vor arăta rezultatele pentru ceilalţi 225 de parlamentari care vor fi aleşi uninominal într-un singur tur (de fapt vor fi doar 203 pentru că celelalte 22 de poziţii sînt alocate teritoriilor „temporar ocupate” din Crimeea şi Donbas) este aproape imposibil de pronosticat. Cert e că partidul preşedintelui Volodimir Zelenski, „Slujitorul Poporului” s-ar putea să obţină singur majoritatea sau să formeze o majoritate confortabilă cu unul dintre partidele mici care vor intra în Rada Supremă. 

Ce se va întîmpla după, rămîne de văzut. Cert e că se prefigurează o reducere a numărului de ministere în viitorul guvern, de la 19 cîte sînt acum la 12, însă numărul exact depinde şi de cum va arată eventuala coaliţie guvernamentală.   De asemenea, în campania electorală preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că ar vrea o Lege a lustraţiei prin care să fie eliminaţi din funcţiile importante toţi cei care în perioada 2014 -2019 (după revoluţia „Demnităţii” din Euromaidan) au „acceptat să colaboreze cu sistemul corupt”. 

Sergiu Șteț este jurnlist la Radio România Actualități.

Foto sus: Regiunea Donețk, Ucraina, Sergiu Șteț

Mai multe