Tataia vine la oraş
Nu sînt convins că asocierea cuvintelor „folclor” şi „contemporan” e potrivită, dar se pare că termenul e pe cale să se impună. La originea intrării intempestive a folclorului românesc contemporan în vocabularul cotidian e o publicaţie trimestrială intitulată, percutant & intrigant Tataia. Argumentul publicat în deschiderea revistei nu ne spune ce înseamnă Tataia, dar măcar clarifică intenţiile redactorilor reuniţi sub egida Asociaţiei Culturale Noi Facem Bine: „Oricît de aberant ar suna, cultura românească e considerată în România o nişă. Din perspectiva asta, Tataia ar putea fi considerată o publicaţie de nişă. Din fericire nu este aşa. Tataia are o structură organică, foarte diversă, scrie într-o proporţie foarte mare despre folclor românesc contemporan. Tataia este o platformă liberă care dansează odată cu şi în funcţie de viziunea colaboratorilor săi, o platformă prin care explorăm creativitatea noastră culturală. Viziuni diverse, experienţe, idei, dorinţe, gînduri, preocupări, românaşi de-ai noştri care au un cuvînt de spus. (...) Ne plac vecinii care se uită la caprele lor şi sînt mîndri de ele. Ne plac spaţiile generoase şi creative unde încap oamenii care ştiu că pot schimba mituri şi prejudecăţi.”
Din oferta de texte şi imagini a primului număr am reţinut următoarele bunătăţi: Mircea Toma (şi nevrozele lui urbane), omniprezentul Radu Afrim (cu o serie de fotografii cu actori pe care i-a fotografiat la repetiţii sau în afara scenei), inconfundabilul Mircea Dinescu (de data asta, ne prezintă, în calitate de chef de cuisine, o reţetă de plăcintă de vinete, mmmmmh), Sebastian-Vlad Popa (cu un sketch haios). E doar aperitivul – revista e o plăcintă (grasă) cu multe răvaşe surprinzătoare.
Cei trei membri fondatori ai revistei, Ioana Cotulbea, Mihai Sibianu şi Mihai Păcurar sînt artişti implicaţi în felurite proiecte de promovare a culturii contemporane. Tataia nu e neapărat organul de presă al mişcării, ci o revistă deschisă spre tot ce presupune cultura nouă: „Vom forma un nucleu din oameni care vor să contribuie activ la schimbarea aerului pe plan cultural în România. Am construit această platformă pentru a zîmbi oamenilor care doresc să se exprime într-o manieră creativă, optimistă şi curată. Una dintre cele mai importante ţinte interne ale asociaţiei noastre este să reuşim să găsim sisteme de autofinanţare, sisteme care să ne permită să nu stăm cu mîna întinsă plîngînd la statul român”, spune Mihai Sibianu, unul dintre fondatorii mişcării „Noi facem bine”. Nu-mi rămîne decît să le urez spor la treabă.
- Free
-