Sînt mort, idiot şi trăiesc degeaba

De cînd cu Facebook, presa şi-a mai găsit ceva marfă bună de vîndut. Cînd vreo persoană publică îşi pune vreun panseu sau vreo poză, ziarele online şi site-urile de ştiri o preiau şi o vîntură de colo-colo. Aşa că, în loc să rămînă doar pentru consumul fanilor, panseul sau poza cu pricina scot nasul în lume.

De-aici încolo începe problema. Dezavantajul vitezei cu care circulă azi informaţia este că orice năzbîtie spusă de fitecine – cu atît mai mult de un personaj cunoscut – riscă să se transforme în fenomen social. Sau măcar să cîştige adepţi tocmai dintre cei care nu stau prea mult pe gînduri.

Bunăoară, dl Mădălin Ionescu, un experimentat om de televiziune, a scris pe Facebook un text categoric în apărarea show-urilor TV de tip tabloid (aşa cum este şi emisiunea sa de la Kanal D). N-ar fi nimic rău în faptul că îşi apără profesia şi produsul, dacă n-ar fi sărit peste cal cu adjectivele. “Tabloidul de succes” – e de părere dl Ionescu – “este făcut de oameni foarte deştepţi! În toată lumea!”. Tot ce se poate. Dar, de “partea cealaltă”, vede doar “idioţi nevidencabili”: aşa îi consideră pe cei care se aşteaptă ca televiziunea să contribuie şi la cultura ori educarea publicului. 

Textul e, de altfel, o înşiruire de fraze exclamative în care – vorba lui Caragiale – autorul "combate straşnic", punînd cap la cap nişte prejudecăţi şi locuri comune rumegate a nu ştiu cîta oară: “Televiziunea nu a fost creată pentru a culturaliza sau pentru a educa! Doar idioţii nevindecabili cred asta! Educaţia trebuie să o primeşti în familie, în şcoli, facultăţi şi prin specializările ulterioare! Dacă aştepţi asta de la TV eşti mort, nu ai înţeles nimic, trăieşti degeaba!”. Sau: “O veste proastă pentru toţi idioţii care nu au citit cînd trebuia şi acum vor să primească educaţie de la TV!! Televiziunile de ştiri şi cele cu iz cultural sînt aservite politic aproape peste tot în lume! Toţi cei care cred că se informează şi se culturalizează urmărind aceste genuri TV nici nu realizează cît de manipulaţi sînt în fiecare zi!”.

Rezum: cei care vor ca la televiziune să vadă şi documentare BBC, şi emisiuni culturale, şi reportaje, şi concerte, balet ori teatru sînt nu numai idioţi, dar şi manipulaţi. Cei care se uită la CNN, BBC World, France 24, Arte, Mezzo, PBS şi alte posturi de ştiri ori culturale “n-au citit cînd trebuia” şi, desigur, sînt şi ei nişte bieţi idioţi care nu-şi dau seama cîte otrăvuri le strecoară în minte un concert văzut pe Mezzo ori vreo dezbatere pasionantă transmisă de BBC. Te-apucă şi mila gîndindu-te cum s-au grupat idioţii în faţa ecranelor care transmit ştiri şi cultură, iar deştepţii se uită la emisiunile senzaţionale de tip tabloid. La WoWBiz – îi scapă autorului un act ratat – se uită şi “foarte mulţi intelectuali”, că şi lor le place să se simtă deştepţi. În definitiv, “aşa erau şi poveştile fraţilor Grimm! Senzaţionale!”, mai crede dl Ionescu. Nu e impresionant? Emisiunile cu bîrfe şi amantlîcuri de pseudo-vedete au o îndelungată tradiţie, care porneşte de la Albă ca Zăpada, Cenuşăreasa şi celelalte poveşti ale fraţilor Grimm.

În mod normal, un asemenea text plin de clişee şi nervos nevoie mare n-ar fi meritat mai mult decît un zîmbet în colţul gurii. Dar mi-am pierdut vremea cu el pentru că mi se pare că exprimă un fenomen mai larg. Militantismul ăsta în favoarea divertismentului TV – şi încă în termeni jignitori pentru cei care pur şi simplu se uită la altceva – arată suficienţă, aroganţă şi – ca să preiau termenii autorului – arată că militanţii cu pricina “n-au citit la timp” şi nici acum nu se omoară cu silabisitul. Căci o minimă educaţie presupune să nu-i consideri idioţi pe cei care au alte gusturi.

Chiar dacă – să zicem – televiziunea nu e şi nu poate fi obligată să educe şi să cultive, nici nu trebuie neapărat să exhibe vulgaritate, prost gust şi ţopenie, aşa cum se întîmplă în show-urile cu vedete. Iar invazia de prost gust şi ţopenie nu poate fi oprită cu petiţii (cei care adună semnături împotriva emisiunilor tabloide îşi pierd vremea, presa e liberă), nici cu amenzi de la CNA. Ci – o spun ca un idiot care trăieşte degeaba, ştiu – cu educaţie şi cultură.

Articol apărut pe Blogurile Adevărul.

Fotografie de Marius Georgescu