Şah mat în 2015

14 decembrie 2015   Dileme on-line

Cele mai importante evenimente din anul care se încheie în lumea şahiştilor (şi nu numai)

Şi încep cu sfîrşitul, pentru că tocmai s-a pus punct la unul dintre cele mai importante turnee ale anului. Pe 13 decembrie, London Chess Classic a fost adjudecat in extremis de campionul mondial Magnus Carlsen. Este al treilea şi ultimul dintr-un şir de trei turnee, numit Grand Chess Tour, care formează un fel de echivalent al seriei de Grand Slam din tenis. Grand Chess Tour e la prima ediţie şi este gîndit de organizatori şi sponsori ca o alternativă la turneele organizate de Federaţia Internaţională de Şah.

Celelalte două turnee au fost cîştigate de bulgarul Veselin Topalov, în iunie, în Norvegia, şi de armeanul Levon Aronian, în septembrie, la Saint Louis, Statele Unite. Per ansamblu însă, cîştigător al întregii serii a fost norvegianul Carlsen, care a acumulat cele mai multe puncte şi a încasat la final un premiu de 150.000 de dolari.

Carlsen nu a avut un an la fel de plin de succese precum 2014, dar chiar şi aşa şi-a menţinut permanent o distanţa confortabilă pe lista Elo faţă de oricare dintre adversarii săi. A pierdut titlul mondial la blitz în favoarea rusului Alexander Grischuk (în octombrie) dar şi l-a păstrat pe cel la şah rapid. Continuă să fie cel mai bine plătit şahist din lume, dar veniturile sale nu provin doar din premii ci mai ales din apariţii sponsorizate şi reclame. E un star nu doar în ţara natală, însă încasările sale sînt departe de cele din topul jucătorilor de tenis, fotbal, baschet sau box.

Magnus Carlsen îşi va pune titlul mondial în joc în 2016. Deocamdată, în 2015, s-a stabilit lista potenţialilor candidaţi, care vor juca la anul între ei pentru stabilirea challengerului.

România, rezultate modeste

2015 e un an între două olimpiade de şah, respectiv cea trecută, din 2014, de la Tromsø, Norvegia, şi cea de la Baku, Azerbaidjan, din 2016. Dar trei turnee din acest an pot da măsura aşteptărilor de la şahiştii români în perspectiva olimpiadei. 

La Campionatul Individual European din martie de la Ierusalim, Constantin Lupulescu, cel mai bun şahist român al momentului, s-a clasat pe locul 37. 

În octombrie, Federaţia Internaţională de Şah a organizat unul dintre concursurile sale fanion, Cupa Mondială. Reprezentanţii României au fost însă eliminaţi încă din primele stadii ale întrecerii. Cupa a fost cîştigată în cele din urmă de Sergei Karjakin, şahist care după anexarea Crimeii de către Rusia a părăsit federaţia ucraineană pentru cea rusă.

Iar în noiembrie, la Campionatul European pe echipe din Reykjavik, Islanda, echipa României a ieşit pe locul 22. În acelaşi concurs, echipa Republicii Moldova a luat locul 14, moldovenii impunîndu-se de altfel în meciul direct în faţa românilor.

În schimb, 2015 a fost un an destul de bun pentru Liviu-Dieter Nisipeanu, fostul şahist numărul unu al României, care din 2014 joacă pentru Germania. Nisipeanu a ieşit pe locul 2-3 în prestigiosul turneu din iulie de la Dortmund, Germania.

După 20 de ani: schimbare la vîrful FIDE?

Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Şah este Kirsan Ilyumzhinov, fost preşedinte de republică din cadrul Federaţiei Ruse. Kirsan Ilyumzhinov a ajuns recent pe lista de indezirabili a guvernului american, fiind suspectat de legături cu guvernul sirian condus de Bashar al-Assad. În 2016 însă, sînt programate mai multe evenimente şahiste în Statele Unite, inclusiv meciul pentru titlul mondial dintre Carlsen şi viitorul său challenger, aşa încît Ilyumzhinov a decis să anunţe că îşi deleagă competenţele financiare în calitate de şef al FIDE pentru ca programul competiţional oficial să nu fie dat peste cap.

Kirsan Ilyumzhinov este şeful FIDE din 1995. El e puternic contestat de alte personalităţi şahiste, cum ar fi fostul campion mondial Garry Kasparov, care îl consideră executantul ordinelor preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Duelul dintre cei doi a continuat şi în 2015, cînd, în octombrie, FIDE îi interzice fostului campion să mai participe la vreo acţiune a federaţiei. Din comisia care a propus suspendarea lui Kasparov, contra-candidat în 2014 al lui Kirsan Ilyumzhinov la şefia FIDE, a făcut parte şi reprezentantul federaţiei de şah din România, Ion Şerban Dobronăuţeanu.

Dar dacă pe plan politic nu i-a mers tocmai bine, lui Kasparov anul 2015 i-a priit din punct de vedere sportiv. În aprilie a jucat un meci mixt de şah rapid şi blitz cu fostul său adversar pentru titlul mondial, englezul Nigel Short, pe care l-a bătut la scor, 8,5-1,5. Drept urmare, comentatorii au spus că şi la zece ani de retragerea din activitatea profesionistă, Kasparov rămîne un şahist redutabil.

Regula celor 50 de mutări, contestată

Altfel, şahul la tablă a rămas la fel de dependent de analizele făcute cu ajutorul computerului. O dependenţă care mai nou ridică problema revizuirii unor reguli ale jocului vechi de cîteva decenii, dacă nu chiar de cîteva secole.

De pildă, la Londra, după partida cu Topalov, încheiată remiză, Magnus Carlsen s-a plîns că regula celor 50 de mutări l-ar fi împiedicat să cîştige. Regula e menită să îi descurajeze pe şahiştii care continuă să joace degeaba, în poziţii clar egale. Ea spune că dacă timp de 50 de mutări niciun pion aflat pe tablă nu e mutat sau capturat, partida se încheie automat remiză. Carlsen, care de cîte ori are ocazia joacă partide foarte lungi, a susţinut însă că fiecare mutare pe care a făcut-o în meciul cu Topalov a avut scopul de a-i îmbunătăţi poziţia, şi că dacă nu era regula aceasta ar fi capturat mai tîrziu un pion, în condiţii mult mai avantajoase decît a făcut-o în partidă.

Iar alţi teoreticieni, folosind computerul, au susţinut că în anumite poziţii sînt secvenţe de cîştig de peste 50 de mutări, în care pionii nu sînt mutaţi sau capturaţi.

Drept urmare, tot mai mulţi şahişti cer revizuirea regulii celor 50 de mutări. Dar asta se va decide eventual în 2016.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio Romînia Actualităţi.

Foto: wikimedia commons

Mai multe