Poem de dragoste

Căluţul de lemn nu se mai leagănă
piticii de grădină au căzut cu faţa în jos.

Te-am cunoscut în luna fructelor roşii,
cînd mîinile erau un evantai prăbuşit.

Faţa mea tristă a trecut pe lîngă tine, prin faţa ta,
a inventat o parte din cer, apoi nişte dealuri,
o herghelie şi o barieră de ceaţă care
să te împiedice să mai pleci

faţa mea şi-a amintit totul despre dorinţă
despre parfumul ei violent
bîjbîind prin întunericul rădăcinilor.

Păunul dormea cînd ai trecut prin apă
în zori, ca printr-un sînge leneş.

Fantomele s-au risipit, cu zornăit de lanţ
căzut pe pietre ude.

Pe malul celălalt, ploaia se adăpostea sub păsări.

Te-am primit în casa cu acoperiş strîmb
şi te-am învelit cu o cheie.

Claudiu Komartin - Poem de dragoste by Dilema veche

Înregistrare realizată de Adela Greceanu pentru emisiunea Noua Revistă Vorbită la Festivalul de poezie şi muzică de cameră de la Bistriţa.

Fotografie de Ana Toma