Pisica mea cu trei picioare

Dacă vă închipuiţi pisica mea

spuneţi-vă că e atît de oarbă,

spuneţi-vă că e atît de mută,

spuneţi-vă că e atît de frumoasă.

Ea e albă noaptea şi ziua e neagră,

ea e slujnica mea – o trimit în oraş

după pîine, o trimit în sat

după sare.

Ea e stăpîna casei mele.

Seara întoarce ceasornicul.

În vază aşază flori de pădure,

pîine şi vin aşterne pe masa de lemn.

Dacă vă închipuiţi pisica mea,

Nu-mi spuneţi niciodată că e oarbă,

nu-mi spuneţi niciodată că e mută,

nu-mi spuneţi niciodată că e frumoasă.

Nu mă întrebaţi niciodată unde trăieşte,

nu mă întrebaţi niciodată unde doarme,

nu mă întrebaţi niciodată, niciodată,

unde-i piciorul ei cel de-a patrulea.

Apă de băut,