Performanţele economice ale Olimpiadei

Nu întotdeauna Jocurile Olimpice au însemnat neapărat şi creştere economică pentru oraşul sau ţara care le-a găzduit. De exemplu, pentru a putea organiza Olimpiada din 1976, oraşul Montreal a făcut datorii pe care apoi, locuitorii săi le-au plătit din greu, timp de 30 de ani. Au rămas totuşi cu infrastructura respectivă.

În schimb, Produsul Intern Brut al Marii Britanii, care, timp de nouă luni înainte de Olimpiadă a înregistrat doar scăderi, a trecut la plus chiar odată cu începerea acestui eveniment (pentru amănunte, se poate citi ce scriu jurnaliştii de la BBC)

În cele trei luni scurse de la începerea Jocurilor Olimpice, PIB-ul Marii Britanii a înregistrat o creştere de un procent, ceea ce nu s-a mai întîmplat din 2007.

Potrivit Oficiului de Statistică al acestei ţări, nu mai puţin de o cincime din creştere se datorează direct vînzării de bilete la întrecerile olimpice. După nişte calcule făcute în mare, asta ar însemna cam 5 miliarde de dolari (obţinute numai din bilete). Adică, aproximativ o mie de kilometri de autostradă, chiar la preţurile exagerate din România. (A. M.)