O zi mai puțin cunoscută: ziua datelor deschise

Cum ar fi dacă am ști exact la ce oră ajunge autobuzul în stație? Sau cum ar fi dacă am putea notifica Primăria despre groapa din mijlocul asfaltului trimițînd o poză de pe mobil, iar după cîteva zile groapa ar dispărea? Sau dacă am ști care instituții publice, universități și cafenele au rampe de acces pentru persoane cu dizabilități?

Dacă avem date deschise, aceste servicii și informații ar fi la îndemînă. Datele deschise sunt toate datele pe care le au autoritățile publice, disponibile online și care pot fi reutilizate fără nicio restricție tehnică sau juridică.

Pentru a încuraja publicarea datelor deschise, la nivel internațional celebrăm, în fiecare an, pe 21 februarie, ziua internațională a datelor deschise

În această zi, cetățeni, organizații neguvernamentale, companii private și instituții publice publică date, crează aplicații software de tipul celor menționate mai sus și vizualizări, promovînd politici publice adaptate realităților sociale.

În România, Coaliția pentru date deschise și Guvernul României au organizat conferința națională cu ocazia zilei datelor deschise, care a fost un prilej pentru societatea civilă, mediul de afaceri și autorități publice să își împărtășească viziunea, frustrările și dificultățile în ceea ce privește accesul la informații. Printre subiectele de pe agendă, s-au numărat publicarea redevențelor și taxelor, venituri la bugetul de stat, obținute din cele peste 450 de perimentre de exploatare, reutilizarea comercială a datelor deținute de anumite instituții de cultură și accesul la reproduceri ale picturilor din muzee online și despre accesul gratuit la legislație actualizată. 

Cum a ajuns ziua datelor deschise o mișcare în România?

În perioada comunistă societatea românească a învățat pentru prima dată importanța accesului la informații și rolul pe care îl au informațiile în dezvoltarea sau manipularea unei societăți. În tînăra democrație românească, în 1991, s-a consacrat dreptul cetățenilor de a fi informați cu privire la treburile publice. Statul trebuia să dea socoteală cetățenilor. Cu timpul, informația deținută de instituțiile publice a ajuns să însemne mai mult decît o dare de seamă, ducînd la politici publice mai bine fundamentate, la servicii publice adaptate la nevoile cetățenilor și la dezvoltare economică, toate acestea odată cu apariția noilor tehnologii.

Nu apreciem oare că putem să căutăm mersul trenurilor online, harta farmaciilor din oraș sau cît a cheltuit statul pe km de autostradă în ultimii ani?  Asta înseamnă să ai date deschise. 

În România deschiderea datelor din sectorul public pentru a fi reutilizate și valorificate este un proces lent și abia la început de drum, dar extrem de important, pentru că avem ocazia să ne inspirăm de la țări cu experiență, precum Marea Britanie, și să facem lucrurile eficient și colaborativ de la început. Reprezentantul guvernamental al Marii Britanii a fost și a vorbit la ziua națională a datelor deschise în România și a prezentat pașii urmați de UK în această direcție, o țară care a publicat pentru cetățenii săi peste 23.000 de seturi de date, față de cele 200 publicate de guvernul român. 

România și-a asumat

  în domeniul datelor deschise, menite să îmbunătățească nivelul de transparență al sectorului public și să remedieze anumite probleme sociale. Astfel, politicile publice asumate își propun facilitarea accesului la legislația națională, la cercetările efectuate cu bani publici și implicarea cetățenilor în încheierea și monitorizarea contractelor care au ca obiect bani publici.

Cine este promotorul datelor deschise în România?

Coaliția pentru date deschise  este o platformă de organizații, universități și experți care promovează deschiderea datelor în România, arătînd ce se poate face atunci cînd informațiile sunt disponibile online, într-un format tehnic lizibil de către un program pentru calculator. Așadar, Coaliția împreună cu cetățeni voluntari au realizat cu ajutorul datelor guvernamentale mai multe aplicații software, printre care: un grafic al speranței de viață și al cauzelor de deces din 1990 pînă în prezent, un motor de căutare care îți arată prețul medicamentului după numele acestuia sau după substanța activă, așa cum a fost stabilit de Agenția Națională a Medicamentului și harta spitalelor și a farmaciilor din Brașov, cu informați despre numărul de paturi și specializări.

Andra Bucur este de profesie jurist. Coordonează, în cadrul Fundației pentru o Societate Deschisă, proiecte legate de transparență, date deschise, drepturile omului.