Ne-au cucerit vikingii!

Ştim prea puţine lucruri despre Norvegia. Ştim că acolo sînt fiorduri superbe, că viaţa este foarte scumpă şi că sînt mari producători de hidrocarburi. Mai vedem prin galantare somon norvegian. Şi cam atît. Norvegia apare rar în buletinele de ştiri. Este un semn că avem de a face cu o societate care funcţionează bine. Normalitatea nu face rating.

Ştim însă prea puţin despre motivele pentru care societatea norvegiană funcţionează atît de bine.
Norvegia nu a fost mereu o ţară atît de bogată, dimpotrivă chiar. Pentru o foarte lungă perioadă de timp, viaţa în nordul îndepărtat al Europei a fost extrem de grea. Clima şi relieful nu au fost cele mai bune pentru a asigura un nivel de dezvoltare ridicat în această regiune. Dacă ne gandim doar că din cauza climei diversitatea recoltelor care pot fi obţinute aici este foarte mică, ne putem imagina că oamenii au fost nevoiţi să se obişnuiască cu puţin. Şi au fost nevoiţi să se ajute singuri şi pe ceilalţi. Să aibă încredere unii în ceilalţi. Şi cam astea ar fi originile societăţii civile norvegiene.

Primele organizaţii ale societăţii civile au fost înfiinţate aici prin secolul al XIX-lea, din dorinţa oamenilor de a trăi mai bine împreună şi de a-şi păstra şi transmite mai departe tradiţiile. La începutul secoului XX organizaţiile norvegiene au început să se dedice mai mult unor probleme importante pe care, cu mijloacele puţine la acea vreme, statul nu le putea rezolva : sănătate, acţiuni sociale şi umanitare. După cel de-al doilea război mondial, numărul organizaţiilor societăţii civile din Norvegia a crescut în mod substanţial, fiind tot mai active în ceea ce privește apărarea drepturilor colective și în influențarea politiilor publice. Treptat, statul social norvegian a început să acopere în mod eficient nevoile cetăţenilor şi a preluat multe dintre serviciile dezvoltate şi susţinute anterior de organizaţiile societăţii civile.

Tradiția organizațiilor de masă, cu mulți membri, este erodată în prezent de o nouă cultură a participării mai selective și mobile a tinerilor, care preferă să se implice în susținerea unor campanii mai degrabă decît să se înroleze pe termen lung în organizații. Chiar și așa, cifrele sînt impresionante: la o populație de doar 5 milioane de locuitori există un număr de circa 115.000 organizații neguvernamentale nonprofit cu circa 10 milioane de membri (peste 84% dintre norvegieni sînt membri al cel puțin unei organizații, în timp ce 60% sînt afiliați la cel puțin două organizații, iar 38% în mai multe). Cam jumătate din populația totală adultă a Norvegiei participă anual la acțiuni de voluntariat, contribuția totală de muncă prestată fiind echivalentul a ceea ce ar necesita 115.000 de angajați cu normă întreagă (circa 5% din Venitul Național Brut)!

Toate acestea se întîmplă în contextul în care serviciile publice oferite de statul norvegian sînt extrem de bine puse la punct și universale! Trebuie menționat și că aproape două treimi din resursele financiare ale organizațiilor neguvernamentale norvegiene provin din cotizațiile membrilor și din activități economice, statul contribuind cu puțin peste o treime din veniturile acestora.

România este departe de această imagine, din cauze care țin în mare măsură de politici trecute (și prezente?) ce vizau în mod voit distrugerea încrederii publice și atomizarea societății. La o populație de opt ori mai mare decît cea a Norvegiei, în România există doar în jur de 30.000 de organizații neguvernamentale active, majoritatea cu un număr foarte mic de membri (media în țara scandinavă este de circa 88 de membri pe organizație) și a căror finanțare rămîne în continuare dependentă în principal de resurse externe (incuzînd aici și programele Uniunii Europene). Doar 3-4% dintre români sînt membri ai unei organizații neguvernamentale, în timp ce doar 14% dintre compatrioții noști se implică în acțiuni de voluntariat...

Dacă în vremurile de mult apuse vikingii răspîndeau teroare cu ajutorul bărcilor lor de luptă, în prezent urmașii lor norvegieni promovează solidaritatea internațională și sînt mîndri să împărtășească cu ceilalți modelul lor de societate care are ca preocupare binele public și solidaritatea între cetățeni. Pe noi ne-au cucerit!

Pe 9 mai, la Clubul Ţăranului Român, în cadrul ONGFest, Festivalul Organizaţiilor Neguvernamentale, peste 40 de participanţi, reprezentanţi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale din România, Norvegia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovacia şi Spania au dezbătut soluţii pentru creşterea participării cetăţenilor. Implicarea organizaţiilor neguvernamentale este una dintre principalele soluţii, iar modelul Norvegiei este unul ce merită considerat.

Întîlnirea a fost organizată în cadrul proiectului "Consolidarea cooperării bilaterale între entități din România și Regatul Norvegiei", desfăşurat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.fdsc.ro) finanțat de Fondul pentru Relații bilaterale la nivel național, administrat de Punctul Național Focal din cadrul Ministerului fondurilor europene în România.