Meseria de spion

Dilema veche de săptămîna aceasta pune în discuţie „Meseria de spion”. Dosarul conţine o lungă conversaţie cu doi spioni sub acoperire, un El şi o Ea, despre viaţa de familie, cultura şi riscurile de a fi spion, precum şi despre prejudecăţile legate de această meserie.

Andrei Pleşu scrie despre taberele politice şi avantajele partizanatului: „Avantajul numărul unu, atunci cînd ai optat definitiv pentru o tabără sau alta, este că poţi lua o lungă pauză de gîndire. Nu mai trebuie să judeci, să iei notă de realitate, să faci evaluări calme ale «situaţiunii». Ştii din capul locului cine sînt duşamnii, vinovaţii, băieţii răi. Ştii cine şi cum a greşit, ştii cine nu greşeşte niciodată, ştii cine trebuie urît (necondiţionat) şi cine trebuie iubit (necondiţionat). Ştii ce-ar trebui să facă guvernul, opoziţia, electoratul. Ştii că ştii şi că ceilalţi, cei care te contrazic, nu ştiu. Cu asemenea premise, orice prestaţie publică e gata făcută. Devii executantul aproape mecanic al unui program pre-stabilit. Nu ţi se cere, în fond, decît capacitatea de a nu te plictisi niciodată să ai dreptate. Trebuie să fii sigur de tine, tenace ca picătura chinezeasacă, campion euforic al tuturor certitudinilor...”

Vintilă Mihăilescu scrie despre Caragiale şi România contemporană; Cristian Ghinea comentează alegerile din Ucraina; Iulian Comănescu demontează ideea defăimării României prin După dealuri, filmul lui Cristian Mungiu; iar Iulia Badea-Guéritée explică de ce presa românească este necredibilă în străinătate.

Oana Stoica începe un serial în care analizează criza de identitate a Festivalului Naţional de Teatru; pagina de cultură oferă interviuri cu regizorii Elia Suleiman şi Matteo Garrone, precum şi un preview al Festivalului SoNoRo, iar Andrei Gorzo recenzează noul film din seria James Bond.