Măturătorii

Golul a înecat oraşul.
     O maşină îmi trece cu farurile peste ochi. Şoferul înjură că nu mă vede în întuneric.
     Măturătorii sînt la treabă.
     Mătură becurile, mătură străzile afară din oraş, mătură locuitorul afară din apartamente, îmi mătură gîndurile afară din cap, mă mătură de pe un picior pe altul, îmi mătură paşii afară din mers.
     Măturătorii trimit măturile după mine, măturile lor slăbănoage şi săltăreţe. Pantofii îmi clămpăne din corp.
     Merg în urma mea, cad afară din mine la marginea închipuirilor mele. Lîngă mine latră parcul. Bufniţele înfulecă săruturile rămase aiurea pe bănci. Bufniţele nu mă bagă în seamă. În tufişuri stau ghemuite visele obosite şi zdrenţuite. Măturile îmi întorc şi-mi scutură spatele pentru că m-am sprijinit prea mult de noapte.
     Măturătorii strîng toate stelele într-o grămăjoară, o adună-ntr-un făraş şi o aruncă la canal. Un măturător strigă ceva către altul, acela către un altul care şi tot aşa.
     Acum toţi măturătorii de pe toate străzile vorbesc unul peste celălalt. Trec prin ţiptele lor, prin spuma strigătelor, mă sfarm, cad în hăul sensurilor.
     Fac paşi mari. Îmi smulg picioarele din mers.
     Drumul e măturat afară din el.
     Măturile vin peste mine.
     Totul se răscoleşte.
     Oraşul o ia razna aiurea încolo, pe cîmp.

traducere de Corina Bernic

din volumul La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii – poezii, proză, polemici, antologie de Corina Bernic şi Ernest Wichner, Editura Polirom, 2013.

Foto: Wikipedia Commons