Limitele limbii mele sunt limitele lumii mele

22 aprilie 2015   Dileme on-line

Vineri, 24 aprilie, de la ora 18, la Muzeul de Artă Arad are loc vernisajul expoziţiei „Limitele limbii mele sunt limitele lumii mele“ (artişti: Maria Balabaş şi dslx, curator: Daria Ghiu). Expoziţia este deschisă pînă pe 14 mai.

„Limitele limbii mele sunt limitele lumii mele”: am ales alfabetul Morse pentru a încifra o afirmaţie celebră a filosofului Ludwig Wittgenstein din Tractatus Logico-Philosophicus (1921) tocmai pentru a împinge aceste limite ale limbajului la maximum şi pentru a reduce sensurile ei multiple la grafeme şi la sunete. Dar şi pentru a cădea cu toţii într-o capcană. Internaţionalul cod Morse nu ne ajută, în situaţia de faţă, decât să revelăm mesajul în limba română, anulând astfel un potenţial dialog global, aşa cum ni se cere mereu să avem (o situaţie care ne face să ne simţim într-o continuă „stare de necesitate”).

Aplicate artelor vizuale, limitele limbajului unui artist stabilesc limitele lumii artei lui. Şi dacă artele vizuale ar trebui să fie un limbaj prin excelenţă global, această expoziţie performativă îşi propune să îi facă pe vizitatori martorii unei colecţii de voci alterate. Fiecare voce transmite acelaşi mesaj, dar fiecare o face pe limba ei: de la originalul german până la sanscrită, latină, aromână, portugheză, suedeză, esperanto ori japoneză. Limbi vii şi limbi moarte ori limbi artificiale, care transformă mesajul iniţial, limitându-l sau extinzându-i sensurile. Apoi e următorul pas: o alterare de nivel secund, fizică. Lucrul cu arhiva de voci inscripţionate pe o bandă poate conduce la haos, la pierderea oricărui sens – o stare de dizarmonie, babilonie.

Întâlnirea dintre artiştii dslx şi Maria Balabaş a fost, înainte de toate, o negociere de poziţii: atenţia acordată de primul strict procesualităţii şi dezinteresul său pentru exprimarea unui mesaj într-o altă limbă decât una de circulaţie internaţională s-a ciocnit de atenţia celui de-al doilea artist atât asupra mesajului şi conţinutului acestuia, cât şi asupra limbii în care acesta să fie comunicat – o limbă mai mică, modestă, a cincea între limbile romanice după numărul de vorbitori. Odată aceste poziţii negociate, lucrarea de artă a putut fi generată. Într-o lume în care limba unică e pe cale de a se împământeni, o reconstituire a Turnului Babel pune din nou problema identităţii. (Daria Ghiu)

Mulţumiri speciale tuturor celor care au fost alături de noi în acest proiect şi au acceptat rolul de interpreţi poligloţi ai afirmaţiei lui Wittgenstein.

Mai multe