Înapoi spre Evul Mediu?

Leacuri băbeşti, supremaţia dacilor, extratereştri, ocultism, pseudo-astrologie, masoni, conspiraţii, false descoperiri ştiinţifice: pe unde întorci capul pe internet, dai peste asemenea subiecte. Iar răspîndirea Facebook (care are 8.500.000 de utilizatori români, cam 95% dintre cei conectaţi la internet) a sporit interesul pentru astfel de preocupări. S-ar părea că, la români, iraţionalul de duzină şi misticismul mărunt au în continuare succes.

Zelist, compania care monitorizează blogurile şi social media, a publicat un raport care măsoară prezenţa unor astfel de subiecte pe internet, cu date şi cifre (“Industria 3.0: Şarlatania şi nebunia în epoca online”). Despre astrologie, magie şi ocultism, bunăoară, au apărut în 2015 peste 23.000 de articole (cu 23% mai multe decît în 2014); despre extratereştri – peste 17.000; despre “dacomanie, tracomanie şi românii ca inventatori a orice” (adică ceea ce, în anii ’80, se numea “protocronism”) au apărut 1815 articole, cu 32% mai multe decît în 2014; despre “masonerie, templieri, conspiraţii şi alte lucruri care ne ţin pe loc” – 7329 de articole. Creşterea cea mai spectaculoasă faţă de anul anterior (153%) o are categoria “noua medicină germană şi alţi gărgăuni pseudomedicali”.

În total pe aceste subiecte, Zelist estimează cam 165 de milioane de “impresii” (adică, simplu spus, reacţii de un fel sau altul ale cititorilor). De unde provine acest val de interes faţă de asemenea teme? Greu de spus. Dar răspîndirea lor tot mai mare arată că “există cerere pe piaţă”. Drept pentru care articole de acest fel găsim mai peste tot. Nu doar pe site-urile amuzante, populare, de tipul “efemeride”, dar şi pe site-urile ziarelor şi televiziunilor care, altminteri, se ocupă cu lucruri serioase. Goana după click-uri şi like-uri (şi, prin urmare, după încasări din publicitate) îi face pe mulţi să apeleze la aceste soluţii uşurele pentru a spori audienţa.

Aşa că, pe lîngă domeniile serioase (politică, economie, societate etc.), fac loc şi trăznăilor de acest fel, pentru că asta vrea publicul. Sau o bună parte a lui. Asta e hrana “intelectuală” cea de toate zilele a multor concetăţeni de-ai noştri: nişte texte în general prost scrise, care repun în circulaţie la nesfîrşit clişee ieftine despre centrul energetic mondial care s-ar afla în Bucegi, despre leacuri-minune împotriva cancerului, despre obiecte misterioase găsite pe teritoriul României (semn că, desigur, ţărişoara noastră e un spaţiu “ales”) etc. De ce vrea publicul aşa ceva? Greu de spus, ar fi nevoie de o analiză riguroasă. Mi se pare însă că succesul acestor trăsnăi (pe care Zelist le adună sub numele de “industria şarlataniei”) arată o medie intelectuală scăzută şi o educaţie ştiinţifică precară. Sigur, în şcoală se studiază materii ştiinţifice, dar s-ar părea că fără mari rezultate în viaţa reală.

Nu e interesant că, în România, revistele de popularizare a ştiinţei (precum Nature, Science et Vie şi altele) n-au prins? Iar ziarele noastre n-au avut niciodată – nici măcar în vremurile bune, cînd vindeau sute de mii de exemplare – pagini sau rubrici de ştiinţă, aşa cum au suratele lor din Germania, Franţa ori Marea Britanie? Şi nici la televiziunile noastre cele atît de impetuoase n-au existat şi nu există emisiuni despre ştiinţă, care în alte ţări europene sînt programate în prime time şi fac o audienţă bunicică. Regretatul Solomon Marcus spunea, de cîte ori avea ocazia, că la noi, cînd se vorbeşte despre “cultură”, se neglijează cu totul cultura ştiinţifică, atît de importantă în era noilor tehnologii. În schimb, explicaţiile fantasmagorice şi conspiraţioniste ale unor fenomene sînt la mare căutare, iar superstiţiile de tot felul “iau faţa” credinţei religioase. Pînă şi figura lui Arsenie Boca e utilizată/manipulată în tot felul de contexte care, din personaj important al religiei, îl transformă în tămăduitor, vraci, amuletă, apărător de duhuri rele ş.a.m.d.

Peste spiritualitatea creştină se aşterne un văl de păgînism mic şi zglobiu, cu care oameni ignoranţi încearcă să-şi panseze rănile, neîmplinirile şi tristeţile de toate zilele. Căci, dincolo de orice posibile explicaţii, succesul acestor subiecte arată, o dată în plus, o societate dezorientată, stresată, bîntuită de neîncredere şi scepticism, uşor de prins în plasa acestei “industrii a şarlataniei”. E trist că atîţia semeni de-ai noştri, cu telefon inteligent şi laptop, fac atît de uşor pasul înapoi spre Evul Mediu.

Articol apărut pe Blogurile Adevărul.

Fotografie de Marius Georgescu