FNT 2010. Provocări şi dezamăgiri (II)

11 noiembrie 2010   Dileme on-line

Superb. Absolut su-perb! Genial. N-am mai văzut aşa ceva. Suprarealism postmodern, nu se face pe la noi. Ei, lasă, că au mai făcut şi alţii. Şi era mai inteligibil. Aştia pot facă orice şi să spună că înseamnă orice. Nu am înţeles nimic. Ce e asta, dom’le? Nu m-a dat pe spate. Nu sînt pudibond, dar atîta nuditate... Prostituţie artistică. Şi toate aluziile alea politice. Iar Băsescu, păi de-aia dau bani pe bilet la teatru, ca să aud tot de Băsescu? Unde e frumosul pe scenă? E aici o controversă. M-a luat cu palpitaţii, am crezut că omoară iepurii. Să le fie ruşine, ăsta nu e teatru, nu e artă. Nu pot să stau pe spate, că mă doare la sciatică. Erau aşa, nişte mişcări lente. Românii n-au mai văzut 3D la teatru, vor oscila între „mamă, ce tare!” şi „mamă, ce prostie!”. Nu ştiu ce să zic. Homosexual evreu, ce să mai vorbim. Publicul a dat năvală. Dezamăgitor. Zău că m-a emoţionat. Mda. E relevant pentru lumea în care trăim. Care sînt criteriile? Nu se mai termină cu spectacolele şi filmele astea despre Revoluţie. Mă rog, despre mineriadă, totuna. Păi ce ne interesează pe noi asta acum, pe criză? Unde e Fundaţia Lowendal? De ce n-au făcut o hartă cu locaţiile, ca la toate festivalurile mari? Căutăm ca proasta-n tîrg. Mă oboseşte atîta Brecht. Au fost momente unice. Ce a zis? Nu se-aude. Şi n-au nici traducere. Uite la polonezii ăştia, săracii, nu înţeleg nimic. De ce i-au adus la un spectacol netitrat? Ioi. Da-ţi-mi voie, am bilet. Nu împingeţi. A plecat lumea din sală. A scris şi pe facebook. Dacă ăsta e viitorul teatrului, mă duc la operă. Cine va fi următorul selecţioner? „Ce bine că sîntem diferiţi” (Dragoş Buhagiar). S-a dus dracului rapiţa şi anul ăsta, monşer.

Oana STOICA e critic de teatru și jurnalist.

Mai multe