Dispariția TVR

Televiziunea Română are probleme grave de multă vreme. În urma unei întrevederi cu premierul, directorul general interimar, Stelian Tănase, a anunţat că s-a ajuns la “un plan de măsuri”. Mă tem însă că nu s-au găsit, de fapt, soluţii.

De mulţi ani se tot spune că “rădăcina răului” se află în legea de organizare – care politizează Consiliul de Administraţie – şi în utilizarea TVR, de către toate partidele şi liderii care s-au succedat la putere, drept jucărie politică şi propagandistică. Se mai spune că TVR e ineficientă, avînd prea mulţi angajaţi, iar concedierile făcute sub directoratul lui Claudiu Săftoiu n-au rezolvat nimic. În plus, în numele “eficientizării”, Claudiu Săftoiu a desfiinţat exact ceea ce nu trebuia desfiinţat: cele două canale care chiar făceau un serviciu de interes public (şi aveau şi costurile cele mai mici), TVR Cultural şi TVR Info.

Cu datorii pe care nu le va putea plăti niciodată (vreo 150 de milioane de euro) şi cu o maşinărie sindicală care se va opune concedierilor în masă, TVR se zbate de cîţiva ani în neputinţă şi impredictibilitate. La TVR poţi vedea orice – de la lucruri foarte bune la emisiuni jalnice. Pentru că instituţia pluteşte în dezordine şi incoerenţă: Consiliul de Administraţie îşi orientează deciziile în funcţie de influenţele politice, directorii şi şefii sînt mereu schimbaţi pe veresii şi cumetrii, nu pe criterii de competenţă, iar profesioniştii foarte buni (încă sînt destui, deşi mulţi au plecat) nu sînt motivaţi sau măcar lăsaţi să-şi facă meseria. Aşa că TVR a dispărut deja din orizontul televiziunilor care contează: nici audienţă nu prea are, nici misiunea de serviciu public nu şi-o îndeplineşte. E nici cal, nici măgar.

Vom vedea ce fel de măsuri au găsit premierul şi directorul general interimar. Deocamdată, dl Stelian Tănase a anunţat nişte lucruri despre care s-a tot vorbit, de asemenea, de mult timp. De pildă, comasarea TVR cu Societatea Română de Radio, “după model BBC”. Radio România nu are pierderi, a funcţionat totdeauna mai bine ca televiziunea. Şi atunci de ce să le uneşti într-un mamut? Mă tem că nu va ieşi deloc BBC, ci rezultatul va semăna cu Radioteleviziunea Română de dinainte de 1989. Apoi, mai zice directorul general interimar, trebuie redusă “decizia politicului în privinţa CA”, prin urmare în Consiliul de Administraţie ar trebui să intre şi reprezentanţi ai Patriarhiei, Academiei, ai uniunilor de creaţie, ai societăţii civile. “Toate cultele ar trebui să aibă cîte un reprezentant”, adaugă o deputată. Dacă fiecare dintre aceste instituţii o să aibă cîte un reprezentant, Consiliul de Administraţie va ajunge la cel puţin 30 de persoane (remunerate!). Ziceaţi ceva de BBC? Au cultele, societăţile scriitorilor şi artiştilor, ONG-urile din Marea Britanie pretenţia să se bage în Board-ul BBC? Sau ne comparăm cu BBC doar cînd ne convine şi cînd vrem să “justificăm” formele fără fond?

Citiți articolul integral pe